Medicii fac „voluntariat” în centrele de permanență

Ministerul Sănătăţii a ajuns deja la fundul sacului, iar asta se vede cel mai bine în medicina primară (medicina de familie). Din aprilie-mai, Guvernul nu a mai achitat gărzile medicilor de familie care acordă asistenţă în centrele de permanenţă. După ce a acreditat ideea desfiinţării acestora, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a decis să păstreze aceste centre, dar n-a găsit soluţii pe termen lung de plată a medicilor care fac gărzi în aceste centre. Problemele au pornit de la subdimensionarea bugetelor pentru centrele medicale de permanență, spune dr. Andrea Neculau, președinta Asociației Profesionale a Medicilor de Familie Brașov APMFBV, cea care a înființat și coordonat centrul de permanență Med Fam Astra, de pe strada Aurora, unul dintre cele două care funcționează în municipiul Brașov. „De la 1 ianuarie s-au majorat tarifele la un nivel corespunzător muncii prestate, de gardă, chiar dacă nu la nivelul din spitale. Dar bugetele erau făcute, alocate deja, fără să ia în calcul acest lucru. De aceea, banii s-au terminat foarte repede. Gărzile pe aprilie sunt plătite parțial, iar pe mai și pe iunie nu am primit nici un leu. S-a făcut o suplimentare, dar nu am văzut încă fila de buget, banii nu au ajuns la noi și nici nu vor fi suficienți pentru restul anului. Sperăm doar în rectificarea de buget din 31 iulie”, a explicat doctorița. La Braşov sunt 10 centre de permanenţă, respectiv două în municipiu (Medo şi Med-Fam Grup Astra), câte unul în Victoria, Râşnov, Predeal, Feldioara, plus alte patru  zonale, respectiv Şinca Veche – Şinca Nouă – Părău – Mândra – Cincu; Lisa – Sâmbăta de Sus – Recea – Ucea – Viştea; Hărman – Sânpetru – Bod; Jibert – Buneşti – Hoghiz.

De ce nu se degrevează mai mult unitățile de primiri urgențe

Într-adevăr, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă (nr. 57/2018) privind centrele de permanenţă prin care a decis acordarea unei finanţări suplimentare, de 25,1 milioane lei din fondul de rezervă al Guvernului, printr-o Ordonanţă de Urgenţă. Totodată, actul normativ prevede şi posibilitatea înfiinţării şi desfiinţării acestor centre, în funcţie de un set de criterii şi după o evaluare a Ministerului Sănătăţii. Totul a pornit după ce ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat recent că intenţionează să închidă o parte din centrele de permanenţă, motivând că acestea sunt ineficiente şi că adresabilitatea la camerele de primiri urgenţe ale spitalelor a crescut cu peste 30 la sută, în ultimul an, în loc să scadă. Ulterior, oficialul s-a răzgândit, declarând că le va asigura finanţare. Declaraţiile contradictorii i-au făcut pe reprezentanţii medicilor de familie să declare că închiderea centrelor de permanenţă nu ar face altceva decât să reducă din şansele la viaţă ale asiguraţilor români. Funcţionale în marea lor majoritate după 2011, când fostul ministru al Sănătăţii, Attila Cseke, a luat decizia de a desfiinţa o parte din spitale pe motiv că sunt neperformante, centrele de permanenţă, 352 la nivel naţional, dintre care zece în judeţul Brașov, reuşesc de fapt să degreveze sistemul de urgenţă de o parte din cazurile care ajung la camera de gardă prin 112. „Centrele de permanenţă asigură continuitatea asistenţei medicale. Au un rol pentru consultaţii uzuale sau urgenţe minore pentru pacienţii din zona respectivă. Practic, ar fi lovită tot populaţia care nu are acces decât la medicul de familie, centrele fiind esenţiale pentru pacienţii din zonele izolate”,  a mai spus președinta APMFBV, adăugând că unităţile de primiri urgenţe au foarte multe solicitări, pentru că pacienţii se pot prezenta direct, fără a lua bilete de trimitere, fără a aștepta câteva luni pentru investigații medicale. „La UPU, nu are nevoie de programare, nu are nevoie să aștepte pentru ecografie. Pacientul e rezolvat rapid, chiar dacă e asigurat, chiar dacă nu e asigurat, i se pot face toate investigaţiile, beneficiază de consult interdisciplinar, cardiolog, neurolog, gastroenterolog etc şi este totul gratis. Acesta e motivul real pentru care prezentările la urgenţă au crescut”, completează dr. Neculau.

Reevaluarea, fără criterii clare de închidere

Centrele de permanenţă urmează, totuşi, să fie evaluate de autorităţile din sănătate şi vor fi nevoite să întrunească anumite criterii, încă nestabilite clar de Ministerul Sănătăţii. „Este necesară o evaluare a întregului sistem de sănătate. Sunt județe în care sunt foarte multe centre, au fost înființate pe un vid legislativ și tot din cauza acestui vid și-au dat seama cei din minister că nu le pot desființa. Da, în județul Timiș, sunt 41 de centre de permanență, județul Brașov are zece. E clar că acolo sunt prea multe și nu se justifică, dar nu să le desființezi fără criterii clare, ci arbitrar, la mâna Direcției de Sănătate Publică. Au dat legea pe repede înainte, fără să ne mai consulte”, mai spune medicul de familie. Potrivit acestuia, dacă urgenţele de cod galben şi cod roşu nu pot fi rezolvate în centrele de permanenţă, situaţia stă complet diferit în cazul urgenţelor cod verde și albastru. „Noi, în cadrul acestor centre, asigurăm intervenţii pentru boli acute, dar şi pentru urgenţele care pot fi rezolvate în cabinet şi care pot fi încadrate în cod verde. Mai mult decât atât, acele urgenţe care vin din zona cod galben, cod roşu, adică cele care pun viaţa în pericol, sunt stabilizate de medici, dacă ajung la centrul de permanenţă. Aceştia reuşesc să temporizeze transferul către UPU.„În timpul săptămânii sunt câte 10-15 pacienți pe zi, adică cel puțin 100 de cazuri care nu mai aglomerează UPU”, a completat doctorița. Ea a menționat că, în ultimii doi ani, când oamenii au început să se obișnuiască să apeleze la centrele de permanență, numărul cazurilor din week-end se ridică la 30-40 pe zi: „Aici trebuie să lucrăm, la a-i educa pe oameni să se adreseze centrului de permanență, nu să stea ore întregi la UPU, dacă nu e o urgență gravă”.

Medicația e plătită de doctori din banii proprii

„Se fac gărzi, dar problema e alta: plata gărzilor include şi medicaţia. Este extrem de greu să acoperim de două luni de zile această medicaţie. Noi cumpărăm medicamente, chiar dacă n-am primit bani, pentru că nu te poţi prezenta în gardă fără trusa de medicamente. Dacă în gardă apare o urgenţă, medicul trebuie să aibă medicamentele cu care să salveze bolnavul. Noi acum am acoperit nevoile centrelor de permanenţă din medicaţia de la cabinetul propriu, oricât de scumpe sunt aceste medicamente”, ne-a spus alt medic de familie dintr-un centru de permanență, care a dorit să-și păstreze anonimatul. Acesta a mai spus că un medic de familie care face 5-6 gărzi pe lună cheltuie pe trusa de medicamente cam 200-300 de lei. O oră de gardă pentru un medic de familie este plătită cu 40 lei, din ianuarie 2018, iar o asistentă primeşte 22 lei pe oră, bugetul pentru gestionarea centrului (toate cheltuielile de funcționare) fiind de 20 de lei pe oră. Medicul apreciază că lipsa banilor din sistem va conduce mai devreme sau mai târziu la desfiinţarea acestor centre, necesare atât în mediul rural, cât şi în cel urban.

Sistemul e în colaps, pentru că fondurile nu sunt gestionate corect

În prezent, 80% din cele 352 de centre de permanenţă funcţionează în cabinetele medicilor de familie, care încheie un contract separat cu casele de sănătate pentru gărzile făcute în centru. Inclusiv aparatura cu care este dotată aceste centre le aparţine medicilor de familie. Doar 20 la sută din cele existente la nivel naţional funcţionează în spaţii puse la dispoziţie de către consiliile locale. În zonele rurale, centrele sunt „mobile”, funcționând, pe rând, în cabinetul medicului de familie din fiecare sat. „Aceste centre trebuie să funcţioneze pentru că nu avem variante. Poate că ar trebui făcută o evaluare a calităţii serviciilor din aceste centre, dar problema e că presiunea pe sistemul de urgenţe nu a scăzut, pentru că bolnavul, disperat că aşteaptă luni de zile pentru o investigaţie, apelează la 112. Sistemul este în colaps, nu este o gestionare corectă a fondurilor, ori sunt furate, ori sunt cheltuite fără o minimă economie pe care ar fi adus-o strategiile medicale care la noi lipsesc cu desăvârşire”, a conchis brașoveanul Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR).