Măsuri de compensare a „revoluţiei fiscale”, însă numai pentru bugetari

Peste 36.000 de bugetari au salariile mai mici în acest an în urma modificărilor fiscale. Primii afectaţi sunt profesorii şi personalul nedidactic din învăţământ, adică cei fără norme întregi, plătiţi cu câteva sute de lei. Mulţi au muncit gratuit în ianuarie sau, şi mai rău, au venit cu bani de acasă pentru a reuşi să îşi plătească dările către stat. Pentru aceştia, ministerul Muncii ar putea promova o ordonanţă de urgenţă (foto 2, ciorna obținută de Realitatea TV) care vizează acordarea salariului net cel puţin la nivelul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul Consiliului Economic și Social (CES), au fost purtate negocieri cu privire la măsurile pe care le ia Guvernul pentru a asigura menținerea nivelului actual al salariilor din sectorul public, în urma aplicării Legii Salarizării și a trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat. În acest sens, este pregătită o OUG, care prevede măsuri compensatorii, potrivit Realitatea TV. Concret, OUG își propune ca prin derogare de la un articol din Legea Salarizării să se acorde compensații financiare. Astfel, angajatorul – statul – vine cu bani suplimentari pentru a nu afecta veniturile nete ale salariaților. Ordonanța de Urgență a Guvernului nu va avea efecte în economia privată, deci sunt discuții care vizează bugetarii.

Cât de bine va fi în… 2022

Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii, a ieşitastăzi la rampă cu o declaraţie de presă în care a vorbit mai mult de „realizările” PSD-ALDE, despre cât de bine le va fi salariaţilor de la stat în 2019 şi mai ales 2022 şi a dat replici adversarilor politici. Ea a afirmat că, în urma informaţiilor apărute privind faptul nu s-au acordat creşteri pentru pensii şi salarii, de fapt, punctul de pensie a crescut, s-au redus doar salariile mari şi veniturile brute ale bugetarilor au avansat în 2018. „În ce privește salariile bugetarilor, aș vrea să fac niște precizări menite să înlăture confuzia dintre legea salarizării și modificările la Codul Fiscal privind transferul contribuțiilor. Legea salarizării a fost adoptată în iunie 2017, atunci când s-a stabilit ca raportul între cel mai mic salariu și cel mai mare a fost stabilit 1 la 12, nivelul minim fiind reprezentat de salariu minim pe economie, iar cel maxim de salariul președintelui”, a explicat Vasilescu, adăugând că înainte raportul era 1 la 15, dar ajunsese în realitate chiar la 1 la 18.

Conform ministrului, salariile marilor demnitari au scăzut cu sume până la 40%, astfel încât să se realizeze acest raport. „S-a știut de atunci că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu am anunțat acest lucru de mai multe ori. Nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12 au fost necesare ajustări”, a mai spus ministrul Muncii. „Cei care criticau salariile mari de la stat acum spun că nu e oportună nici un fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acestea au scăpat de sub orice control”, a acuzat  Lia Olguţa Vasilescu. Conform ei, un alt principiu pe care legea salarizării l-a vrut să îl respecte este următorul: la muncă egală salarii egale. Şi totuşi: „Abia din anul 2022 se va echilibra sistemul, ca aceeași funcție să fie plătită la același nivel. Bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajați”, a afirmat ministrul Muncii. „În 2018 toți bugetarii au o creștere brută cu 25%, cu excepția celor care coboară direct în grilă începând cu 2022 și cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%: IT, cercetători, persoane cu handicap, lucrători sezonieri”, a spus Vasilescu, adăugând ca personalul didactic va avea o creştere de 20% a salariilor.

„Nu vor scădea salariile din cauza contribuţiilor”

Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că adevăratele creşteri se vor vedea în 2019, mai ales pentru cei cu salarii mici. „Din 2019, bugetarii vor avea creşteri diferite: cei cu salarii mai mici vor primi o creştere mai mare, cei cu salarii mai mari vor stagna. Toți bugetarii pot vedea legea pentru a afla la ce nivel vor ajunge în 2022, atunci când sistemul va fi echilibrat”, potrivit Liei Olguţa Vasilescu.
Ministrul Muncii a mai explicat că, pentru persoanele cu contracte part-time, singura opţiune este să se adopte o Ordonanţă de Urgenţă. „De la CES a venit o veste foarte proastă, deşi sindicatele au cerut să găsim o modalitate să rezolvăm această problemă… CES nu a pus ordonanţa pe ordinea de zi. Şi reprezentanţi ai sindicatelor au votat să nu fie pe ordinea de zi. Mă întreb dacă sindicatele chiar îi mai reprezintă pe salariaţi”, a precizat aceasta.
Conform ei, pentru salariaţii din privat, statul nu are cum să intervină în negociere. „Până în prezent nimeni din privat nu a semnalat o reducere a salariului net”, a spus Lia Olguţa Vasilescu, adăugând şi că Ministerul Muncii a emis mai multe acte normative pentru a se evita ca patronii să profite de modificarea legilor.
„Strict din cauza transferului contribuţiilor, salariile nu vor scădea”, a susţinut din nou Lia Olguţa Vasilescu.

Realitatea o contrazice pe Lia Olguţa Vasilescu

Un fluturaş al unui îngrijitor de şcoală, încadrat la personal nedidactic, arată însă realitatea: angajat cu jumătate de normă, el primea până în decembrie inclusiv – 558 de lei net. Din ianuarie, salariul lui a scăzut la 370 de lei. O altă angajată cu sfert de normă vine cu bani de acasă. „O colegă la nedidactic la sfert de normă m-a sunat plângând că la 6 jumătate face foc în şcoală şi are surpriza neplăcută că trebuie să aducă bani de acasă, e strigător ce se întâmplă. E clar că lucrurile nu pot rămâne aşa, sunt oameni care au muncit gratis, aşa cum reiese şi din aceşti fluturaşi, unii care au muncit pe bani mai puţini decât în luna decembrie. În situaţia aceasta, dacă vorbim de personal nedidactic şi auxiliar sunt peste 10 mii de persoane″⁣, a spus George Purcaru, prim-vicepreşedinte FSLI.