Mai scump – Trista viata de consumator

In ultimii ani ai „iepocii de aur” stresul brasovenilor nu era legat de banii platiti lunar la gaz, energie, apa sau incalzire, ci de lipsa tot mai accentuata a acestora. In 1990 metrul cub de gaz costa circa 60 de bani, iar kW/ora doar 2,50 lei.
Cheltuielile de intretinere pentru un apartament de doua camere erau modice – la acea vreme -, de maxim 100 de lei, chiria platita statului urca si ea la circa 25 de lei, iar castigul mediu net la nivelul judetului nostru era de 3.492 de lei. Cu alte cuvinte, brasoveanul aloca, in medie, aproximativ 4% din venitul sau lunar pentru platile curente. Acum, aceleasi cheltuieli ajung la o treime din castigul salarial mediu net pe economie, de 7,23 milioane de lei vechi.
In 15 ani s-a ajuns la o crestere a pretului de peste 5.000 de ori la energie electrica, de 8.000 de ori la gaz metan, de 4.000 de ori la energie termica, de 11.000 de ori la apa, canal, salubritate, iar la serviciile de posta si telecomunicatii de aproape 4.500 de ori. Salariul mediu al brasovenilor s-a majorat in perioada analizata de circa 2.000 de ori, ritmul de crestere fiind net inferior celui inregistrat la celelalte preturi de consum. Asa se face ca puterea de cumparare a scazut in toti acesti ani, dupa cum reiese din statisticile oficiale, cu aproximativ 22%.

Pentru unii muma, pentru altii ciuma?
Este evident ca si salariile angajatilor celor patru regii care detin si astazi monopolul pe activitatile desfasurate, respectiv energie electrica, termica, gaze naturale si apa, au crescut si ele de-a lungul anilor ce ne despart de ‘89. Din datele statistice reiese ca, daca le comparam cu media salariala la nivel de judet, in sectorul regiilor salariile sunt in mod semnificativ favorabile „monopolistilor”. In tot acest timp diferenta fata de media salariala a judetului s-a mentinut, crescand spectaculos in ultimii ani. Astfel, daca in 1993 brasoveanul „de rand” primea o chenzina de 22.000 de lei, cel care avea norocul sa lucreze intr-una din regii castiga in medie 32.000 de lei, deci cu 45% mai mult.
Trei ani mai tarziu, diferenta a scazut cu doar trei procente, salariul mediu net pe economia brasoveana fiind de 337.000 de lei, iar al „monopolistului” de 479.000 de lei. Relevant este anul trecut, prin faptul ca la nivelul regiilor brasovene datele statistice indicau o medie salariala de 9,4 milioane de lei, in timp ce pe intreg judetul salariul net era de 5,5 milioane de lei, diferenta fiind in acest caz de peste 70 de procente.

Salarii regesti si sedii pe masura
Lefurile sefilor de regii au constituit de-a lungul anilor o permanenta „samanta de scandal”, culminant fiind momentul in care un director brasovean de la Apa a refuzat, acum vreo cinci ani, o suma fabuloasa la acea data, de peste 70 de milioane de lei. Curajosul sef de regie a considerat atunci ca este injust sa castige intr-o luna de 28 de ori mai mult decat majoritatea muritorilor, avand in vedere ca atunci remuneratia medie in Brasov era de aproximativ 2,5 milioane de lei vechi. Pe langa acest aspect, durerile mai „marunte” ale brasoveanului sunt legate de prea mult timp de calitatea si de pretul utilitatilor ca sa nu fie convins de faptul ca salariile in cele patru sectoare sunt „grase”, iar banii – mult prea multi – platiti la timp luna de luna se duc pe sedii luxoase sau poate pe elegante case de odihna pentru angajatii acelor regii. In unele cazuri este suficient sa arunci doar o privire asupra unei cladiri, ca sa-ti faci o idee asupra avantului economic fulminant al proprietarilor respectivului imobil. Spre exemplu, sediul Distrigaz Sud din Bucuresti poate face la orice ora bancherii sa roseasca de invidie, pentru ca nu sunt multe banci in Romania care sa arate la fel de bine. In Brasov, in batalia „celui mai frumos sediu”, lucrurile sunt putin diferite. Astfel, daca aspectul sediului sucursalei brasovene Distrigaz Sud sau al CET-ului este, cel putin privit din exterior, relativ modest, Compania Apa si Electrica Brasov au parte de cativa ani de locatii moderne. Investitiile celor de la Electrica in somptuoasa cladire cu opt nivele s-au derulat pe parcursul a 10 ani, in final ele totalizand doar… 25 de miliarde de lei vechi, adica aproape 700.000 de euro. Cel putin asa sustine directorul filialei Electrica „Transilvania Sud”, Ioan Rosca. Acesta ne-a declarat ca „valoarea investitiei inregistrata in contabilitate este de 25 de miliarde de lei vechi”. La ora actuala, se poate spune ca valoarea de piata a imobilului depaseste lejer 1,5 milioane de euro. Chiar daca nu este vorba de „capra vecinului”, pensionarul brasovean are poate si el o tresarire justificata de invidie la vederea cladirii, gandindu-se ca pensia lunara ajunge cu greu sa-si mai plateasca confortul de a avea un bec aprins seara, si acela cu economie.

Avant economic pe „spatele” clientului
Justificat sau nu, din datele Directiei Judetene de Statistica Brasov reiese ca nici la capitolul ponderii cifrei de afaceri a celor patru regii in totalul realizarilor industriale ale judetului Brasov nu se poate spune ca „monopolistii” stau rau. Astfel, daca in 1994 utilitatile reprezentau doar 1,7% din total, in 2005 estimarile arata ca ponderea va ajunge aproape dubla, adica se va urca la trei procente. Aceasta spre deosebire de alte sectoare aflate in „cadere libera”, cum este de exemplu industria chimica, de prelucrare a titeiului si a cauciucului, unde de la o pondere de 21% din veniturile judetului la nivel de industrie in anii ’90, anul acesta s-a ajuns la doar 8,8 procente. Daca in cazul chimistilor „picajul” a fost cauzat de falimente, regiile noastre si-au sporit constant cifra de afaceri datorita… cresterii tarifelor la utilitatile furnizate brasovenilor.