Legea Educației trebuie corectată chiar și din punct de vedere gramatical

Proiectul Legii Educației a mai suferit câteva modificări zilele acestea, atât de conținut, cât și de formă. În timpul discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS) liderii sindicali au sesizat mai multe greșeli gramaticale în textul legii. Președintele executiv al Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, susține că proiectul Legii educației naționale are foarte multe asemenea greșeli, dar a menționat : „Nu ne apucăm acum să facem corecturile pe textul care ne-a fost înaintat de MECTS, nu o să corectăm nici agramatismele existente în conținutul acestui act normativ”, a declarat Nistor.
De asemenea, și secretarul general de la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Liviu Pop, a remarcat că în proiectul de act normativ trimis de către Ministerul Educației sunt greșeli gramaticale, precum nearticularea corectă a unor substantive sau exprimări pleonastice.
Pe de altă parte, a fost modificată  prevederea legată de numărul minim al membrilor din Consiliul de Administrație (CA) al unității de învățământ, acesta crescând de la 7, cât era prevăzut inițial, la 9. Numărul maxim, de 15, a rămas nemodificat.

Modificări solicitate și de studenți
În același timp, și studenții au venit cu mai multe propuneri privind modificarea acestui act normativ. Astfel, reprezentanții Uniunii Naționale a Studenților din România (UNSR) s-au întâlnit cu studenții senatori din zece centre universitare și au semnat o rezoluție asupra proiectului Legii Educației Naționale, care cuprinde articolele pe care studenții doresc să le modifice. În primul rând, ei consideră necesar ca învățământul superior să fie finanțat cu două procente din Produsul Intern Brut. De asemenea, studenții susțin că universitățile trebuie să aibă autonomie universitară, precum și libertate academică. Membrii UNSR propun ca alegerea rectorului să o decidă Senatul Universității, împreună cu studenții, iar decanii să fie aleși de consiliile profesorale ale facultăților. „Ministerul poate demite rectorul unei universități în orice moment și din orice motiv, dar acest lucru trebuie decis doar de Senatul Universității. De asemenea, Ministerul Educației poate înființa și desființa facultăți, ceea ce reprezintă o nouă gravă încălcare a autonomiei universitare, această decizie trebuie să fie luată numai după consultarea și aprobarea Senatului. MECTS poate stabili structura semestrului, însă nu poate impune data la care se va începe noul an universitar. Această decizie trebuie luată numai de Senatul Universității”, au mai propus studenții. Tot prin această rezoluție, studenții propun ca evaluarea programelor de doctorat să rămână atributul Consiliului Național de Atestare a Diplomelor, Titlurilor și Certificatelor Universitare (CNADTCU). „Modul de evaluare a programelor de studii doctorale, propus de proiectul legii, este practic imposibil de aplicat. Un organism internațional selectat pe bază de competiție va induce costuri imense pentru fiecare program de studii în parte”, consideră ei. „În situația în care ministerul Educației, precum și universitățile, nu dispun de sumele necesare pentru plata drepturilor studenților, cadrelor didactice, investiții, este de neînțeles cum se poate propune o asemenea evaluare. În același timp trei organisme ale Ministerului sunt implicate în această evaluare”, se mai arată în rezoluție.
În același timp, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), a venit cu propuneri de schimbare a Legii Educației, printre care reprezentativitatea clară a lor cu minimum 25 la sută în toate procesele decizionale și subvenții indexate anual cu inflația pentru cămine-cantine.