La distanță, din cauza COVID-19. Creștinii Bisericilor apostolice prăznuiesc astăzi Buna Vestire

Buna Vestire (Blagoveștenia) este o sărbătoare comună ortodocșilor, romano-catolicilor și greco-catolicilor din întreaga lume și cea mai veche atestată documentar. După sute de ani, însă, din cauza pandamiei de COVID-19, creștinii nu se vor putea aduna în biserici. Buna Vestire este una dintre cele patru mari sărbători închinate Maicii Domnului. Ea amintește ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că-l va naște pe Mesia, după ce o salută astfel: „Bucură-­te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine!”. Acest moment, denumit Buna Vestire, fiindcă este vestea că se va întrupa Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, a fost așezat de Biserică în 25 martie, exact cu nouă luni înainte de Nașterea Domnului. Fecioara a primit smerită vizita îngerului binefăcător, Arhanghelul Gavriil, în cutremurarea nedumeririi ei, aflând de la el cum va fi cu putință minunea ce trebuia să se întâmple: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema”. Era cea mai mare cinste pe care Dumnezeu o putea încredința unei femei. Pruncul ce trebuia să se nască din Fecioara Maria, în urma mesajului de la Nazaret, avea să fie Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit. Cu aceleași cuvinte de preacinstire o întâmpină pe Fecioara Maria, Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul: „Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui Tău!”.
Dată fiind importanța sărbătorii, chiar dacă suntem în plin Post al Patimilor, cei care au postit au astăzi dezlegare la pește, vin și ulei.
În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenie / Blagoveştenii sau Ziua Cucului, fiindcă acum cucul începe a cânta. Tradiţia spune că primul „cu-cu!” trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. În această zi, se fac multe ritualuri de purificare a casei, de alungare a insectelor dăunătoare din livezi prin afumarea cu tămâie. Se aprind focuri în grădini şi se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit. Ziua e favorabilă pentru „aflarea norocului” şi a rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Există superstiţia că aşa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, aşa va fi şi de Paşti, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belşug. Dacă ziua de Bunăvestire este o zi cu ceaţă, primăvara va fi călduroasă. Pentru ca roadele să fie bogate în livezi, pomii se ameninţă cu toporul şi se stropesc cu ţuică. La sate, se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare şi o cofă cu apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă.
Tradiţia mai spune că oamenii nu au voie să se certe în această zi. Cine se ceartă de Buna Vestire păcătuieşte cu păcat mare şi va avea necazuri tot anul.