La ce (mai) e România pe penultimul loc în UE

România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, publicat marți, 11 iunie. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, transmis prin Reprezentanța în România.

Țările care și-au stabilit obiective ambițioase în conformitate cu Strategia privind piața unică digitală a UE și le-au combinat cu investiții adaptate au obținut performanțe mai bune într-o perioadă de timp relativ scurtă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei și societății digitale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul că cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indică necesitatea accelerării procesului de transformare digitală, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial.

Statisticile DESI din ultimii 5 ani arată că investițiile bine direcționate și politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performanței țărilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spaniei, în ceea ce privește banda largă de foarte mare viteză și cel al Ciprului în ceea ce privește conectivitatea, cel al Irlandei în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și cel al Letoniei și Lituaniei în ceea ce privește serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arată că cererea de bandă largă de mare și foarte mare viteză este în creștere și se preconizează că va continua să crească și în următorii ani, având în vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet și al nevoilor întreprinderilor. 60 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la astfel de servicii crește. 20 % dintre locuințe utilizează bandă largă ultrarapidă, o cifră de patru ori mai mare decât în 2014.

33% dintre cetățenii europeni activi nu au competențe elementare

UE a convenit asupra unei reforme a normelor UE din domeniul telecomunicațiilor prin care își propune să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor și să stimuleze investițiile. Suedia și Portugalia înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare de bandă largă de foarte mare viteză, iar Finlanda și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește alocarea spectrului 5G.
Mai mult de o treime dintre cetățenii europeni în cadrul forței de muncă active nu au competențe digitale elementare, cu toate că majoritatea locurilor de muncă necesită cel puțin competențe elementare, și doar 3% au competențe avansate în utilizarea internetului. În același timp, există o cerere tot mai mare de competențe digitale avansate în toate sectoarele economiei, datorită creșterii numărului de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) cu 2 milioane în ultimii 5 ani în UE.
Finlanda, Suedia, Luxemburg și Estonia sunt lideri la această dimensiune a indicelui.

11% dintre europeni nu au fost niciodată online

83% din cetățenii europeni accesează internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75% în 2014). Pe de altă parte, numai 11% din populația UE nu a fost niciodată online (în scădere de la 18% în 2014).
Utilizarea de apeluri video și servicii video la cerere, disponibilă pe diferite programe informatice și aplicații pentru telefoane inteligente, a cunoscut cea mai mare creștere. Pentru a păstra încrederea utilizatorilor în mediul online, la 25 mai 2018 au intrat în vigoare noi norme ale UE privind protecția datelor.
Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, dar comerțul electronic înregistrează o creștere lentă. În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul. Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18% în comparație cu 11% în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21% în comparație cu 15% în 2013).
Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17%. Pentru a impulsiona comerțul electronic în UE, Uniunea a propus o serie de măsuri, de la sporirea transparenței prețurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA și contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile pot identifica cele mai bune oferte online în întreaga UE fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.

64% folosesc formularele online

În ceea ce privește serviciile publice digitale, ce intră sub incidența reglementărilor UE, se observă o tendință de convergență între statele membre pentru perioada 2014-2019. 64% dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației lor publice utilizează acum canalele online (față de 57% în 2014), ceea ce demonstrează avantajul procedurilor online față de alte proceduri care implică mai multă birocrație.
În aprilie 2018, Comisia a adoptat inițiative referitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public și la e-sănătate, care vor îmbunătăți semnificativ serviciile publice online transfrontaliere în UE.
În ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale, inclusiv a serviciilor de e-sănătate și de guvernare electronică, Finlanda și Estonia au înregistrat cele mai mari punctaje în cadrul indicelui.