Junii Brașovului își deschid sărbătorile cu un obicei puțin cunoscut

Junii Brașovului își deschid sărbătorile cu un obicei puțin cunoscut

Junii Braşovului, reprezentați de Grupul Junilor Tineri, ies cu surla pe Coasta Prundului în 25 martie, de Buna Vestire (Blagoveşteniile). Este prima acţiune a junilor dintr-o suită de manifestări care vor culmina cu Parada Junilor, de Duminica Tomii, la o săptămână după Paști, dar calendarul tradițional va continua cu maialuri și jocuri strămoșești.
Surla este un fel de trompetă cu şase găuri, care scoate sunete stridente, fiind nelipsită din recuzita Junilor Tineri. Întâlnirea va avea loc, în jurul orei 12.00, în faţa Bisericii „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului, de unde, după ce surlașul (de mulți ani rolul este îndeplinit de Gheorghe Bodean) va „binevesti” peste Șchei, Junii Tineri vor pleca pe Coasta Prundului, unde îi vor aștepta cei din celelalte cete și unde vor încinge tradiţionala lor horă neîncheiată şi apoi petrecerea, iar surlaşul va suna din nou peste Şchei. „Ieşirea cu surla” este prima manifestare din obiceiul Junilor Braşoveni, ce reînvie o dată cu sosirea primăverii, anotimp de care este strâns legat. În fiecare an, acesta se deschide în 25 martie, când Biserica prăznuieşte Buna Vestire sau Blagoveştenia, şi aşa cum este firesc, primii sunt membrii Societăţii Junilor Tineri.

După cum atestă cercetătorul Ion Muşlea, autorul unei monografii dedicate Obiceiului Junilor, surla este un fel de trompetă cu şase găuri, care scoate sunete stridente: „ca un grohăit”, „are un glas asurzitor şi zgomotos”.
La rândul său, prof. dr. pr. Vasile Oltean – fost director al Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, unde a creat şi un muzeu al Junilor, și cercetător  asiduu al obiceiului – consemnează în studiile sale despre Junii din Şcheii Braşovului că surla era un fel de orologiu al anului, obiect cu valoare cultică, fapt dovedit de faptul că, în ciuda sunetului nearmonios, bătrânii şcheieni aduceau mulţumiri că au trăit să audă încă o dată „sfânta surlă”. Chemarea cu surla, despre care prof. Oltean spune că ar fi specifică doar Junilor Tineri, se mai face astăzi la Blagoveștenie, având caracter de „bună vestire” a anului.

„Acum, de Buna Vestire, este noul an de la daci, de a căror existență și spiritualitate se leagă și comunitatea șcheiană. Deci, pe lângă semnificația creștină, este și cea a renașterii, a reînnoirii, așa cum e primăvara. Junii trag din surlă în patru direcţii ale Braşovului, îngemănând toate zonele, spre a vesti întregului oraş că a venit noul an. Ne duce gândul automat  că acest obicei îşi are etnogeneza în obiceiul dacilor de a vesti peste sat”,  explică prof. dr. dr.  pr. Vasile Oltean.
Pe lângă aceste semnificaţii, obiceiul ieşirii cu surla deschide şi sărbătorile junilor. „Începe nu numai anul nou de la daci, ci începe şi ritualul lor. E primul moment al ritualului, ce va fi urmat de Duminica Floriilor, când vor face parastasul celor care au dispărut din rândurile lor. Din păcate, acum, în afară de șcheieni, nici brașovenii nu mai știu ce e cu surla, nu mai respectă semnificația acestui instrument, care, în timpurile medievale, anunța sosirea regelui sau altceva foarte important, de toată lumea încremenea când auzea, avea chiar un aspect sacru”, mai spune profesorul Oltean.