Învăţământul general obligatoriu creşte la 15 ani, incluzând şi ultimii doi ani de grădiniţă
Ultimii ani din învățământul preșcolar, adică ultimii ani de grădiniță, vor deveni obligatorii, mărind durata învățământului general obligatoriu până la 13 ani, conform unui proiect de act normativ care primit recent votul Parlamentului. De asemenea şi cei doi ani ai ai învățământului secundar superior (liceal) vor intra la obligativitate, ducând durata la 15 ani.
Practic, propunerea legislativă prevede prelungirea duratei învățământului obligatoriu din România, prin adăugarea la acesta a ultimilor doi ani ai învățământului preșcolar şi ai ultimilor doi ani ai învăţământului secundar superior. Mai exact, la învățământul obligatoriu de 11 clase din acest moment se vor adăuga grupa mijlocie și grupa mare de grădiniță şi a claselor XI şi XII. Astfel, după aplicarea acestei modificări, învățământul obligatoriu din țara noastră va cuprinde ultimii doi ani ai învățământului preșcolar, învățământul primar (cinci ani), învățământul gimnazial (patru ani) și ultimii doi ani ai învățământului secundar superior (învățământ liceal sau profesional).
Potrivit propunerii legislative, durata învățământului obligatoriu se va majora în etape, și anume învățământul liceal și grupa mare a grădiniței vor deveni obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie de la grădiniță va deveni obligatorie până în 2023 și grupa mică, obligatorie până în anul 2030.
Nu sunt suficiente grădiniţe
Astfel, pe lângă ciclul cuprins între clasa pregătitoare şi clasa a X-a, vor deveni obligatorii ultimii doi ani de grădiniţă, şi clasele a XI-a şi a XII-a. Ceea ce va fi foarte complicat din cauza lipsei de infrastructură, dar şi că ar putea afecta şcolile profesionale, atrag atenţia experţii. Noua lege mai prevede că obligativitatea de a finaliza cei 15 ani de şcoală încetează doar dacă elevul a împlinit 18 ani şi el solicită acest lucru. În expunerea de motive a proiectului legislativ se argumentează că obligativitatea celor doi ani de grădiniţă este necesară întrucât „vârsta preşcolară (3-6 ani) este un moment important pentru dezvoltarea copilului. Cei mici devin conştienţi de lumea înconjurătoare, manifestă curiozitate faţă de ceea ce observă sau nu cunosc. Astfel, grădinița este instituția care îi învață pe micuți cum să respecte anumite reguli, un orar, o muncă structurată și egalitatea șanselor în ceea ce privește educația. Trăim într-o epocă în care învățarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la vârste din ce în ce mai fragede”.
Specialistul în educaţie timpurie Maria Gheorghiu spune că legea „ar putea întâmpina dificultăţi în aplicare, întrucât la ora actuală nu sunt suficiente grădiniţe în raport cu cererea părinţilor, cea mai mare problemă fiind în oraşele mari. De menţionat este că partidele de la guvernare s-au angajat că vor construi 2.500 de creşe şi grădiniţe până în 2020 (perioadă ce coincide cu termenul-limită pentru aplicarea măsurii). Totuşi, rămâne de văzut dacă îşi vor duce la îndeplinire planul. În caz contrar, reglementarea ultimilor doi ani de grădiniţă ca fiind obligatorii nu este fezabilă”, punctează Gheorghiu, citată de „Adevărul”.
Prelungirea liceului „nu e o măsură realistă”
În schimb, cu privire la obligativitatea claselor a XI şi a XII-a nu se precizează nimic cu privire la necesitate şi utilitate. Preşedintele Asociaţiei „Edu Cer”, Ştefan Vlaston, afirmă tot pentru „Adevărul” că măsura la prima vedere pare utilă, însă nu este realistă în raport cu problemele sistemului educaţional şi ale pieţei muncii. Acesta critică mai ales obligativitatea absolvirii claselor a XI-a şi a XII-a. „Proiectul pare bine intenţionat, dar nu ţine cont de problemele majore din educaţie şi de pe piaţa muncii. Dacă vorbim de adăugarea a doi ani de studiu la ciclul liceal, degeaba adoptăm o astfel de măsură dacă nu remediem abandonul şcolar din anii anteriori. Situaţia cea mai gravă este între clasele a VIII-a şi a IX-a unde abandonul şcolar este de aproximativ 25%. Dacă ne uităm doar la mediul rural, constatăm că acolo procentul abandonului şcolar este şi mai ridicat pentru că există puţine licee. Ce să facă absolvenţii de clasa a VIII-a? Să se îmbarce în mijloacele de transport în comun şi să plece la oraş? Dar pe ce bani să îşi închirieze locuinţe şi să-şi acopere restul cheltuielilor, inclusiv pentru mâncare? Liceele din urban cu cămine şi cantine sunt extrem de puţine. Aproape un milion de elevi nu au luat Bacalaureatul în ultimii 10-12 ani. Dacă luăm toate aceste chestiuni în calcul, ajungem la concluzia că în zadar lungim perioada de şcolarizare dacă nu asigurăm infrastructura şi celelalte resurse necesare pentru ca aceşti copii să poată frecventa în mod regulat şcoala. Apoi, există o neclaritate în privinţa şcolilor profesionale. Ministerul Educaţiei trebuie să clarifice dacă treaba asta se aplică şi pentru elevii care termină gimnaziul şi vor să dea la o şcoală profesională ca să înveţe o meserie. Nu toţi adolescenţii au înclinarea şi dorinţa pentru a studia integrale, derivate sau critica literară. Şi ar fi foarte grav să îi îndepărtăm pe tineri de şcolile profesionale în condiţiile în care România suferă o criză majoră de meseriaşi. Alte state din Occident, cu o economie mai dezvoltată, au peste 50% din elevi înscrişi în şcoli profesionale. A se vedea exemplul Germaniei sau al Irlandei”, afirmă expertul.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
