Începe pregătirea pentru Paști 2024. Ce are special săptămâna viitoare

Începe pregătirea pentru Paști 2024. Ce are special săptămâna viitoare

În Biserica Ortodoxă începe, odată cu Duminica Vameşului şi a Fariseului – 25 februarie în anul 2024, perioada Triodului. Etimologic, cuvântul triod provine din grecescul triodion, format din cuvintele„tria”, trei, şi „odi”, odă, adică cântare în trei ode/strofe. „Etimologic privind tria în limba greacă înseamnă trei, odă înseamnă cântare, trei cântări. Denumirea aceasta este dată de Sfântul Teodor Studitul pentru că în perioada Sfântului şi Marelui Post, până la Săptămâna Mare, a alcătuit un set complet de tropare, de condace şi de icoase numite triode”, după cum a precizat pr. lect. dr. Mihai Marian, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.

Numită şi perioada prepascală, Triodul precede perioada Penticostarului (opt săptămâni de la Paşti) şi urmează perioadei celei mai lungi, Octoihul. Astfel, timpul Triodului ţine de la Duminica Vameşului şi Fariseului şi până în Sâmbăta Mare (înainte de Paşti), în total 10 săptămâni.

„Această împărţire a anului bisericesc în trei perioade ţine cont şi de întreita slujire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Astfel Perioada Octoihului scoate în evidenţă activitatea profetică, didactică sau învăţătorească a Mântuitorului Iisus Hristos, Perioada Triodului scoate în evidenţă slujirea preoţească sau arhierească a Mântuitorului Iisus Hristos centrată pe patima, moartea şi jertfirea Sa pentru întreg neamul omenesc, iar apoi Perioada Penticostarului rememorează în conştiinţa noastră demnitatea împărătească a Mântuitorului, aceea de biruitor al morţii şi deschizător al Împărăţiei Celei Veşnice”, mai spune preotul Mihai Marian.

Perioada Triodului cuprinde: duminicile pregătitoare, Postul Mare, Săptămâna Patimilor.

Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie.

„Perioada Triodului în care vom intra acum este, am putea spune, cea mai frumoasă perioadă pentru că ea ne pregăteşte într-un fel pentru Sfântul şi Marele Post prin primele trei săptămâni de la începutul ei şi apoi ne pregăteşte treptat şi temeinic pentru sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos. Punctul central al Perioadei Triodului este fără îndoială Săptămâna cea Mare, patima şi moartea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În această perioadă Biserica ne cheamă la pocăinţă, la rugăciune, la iertare şi ne cheamă în acelaşi timp să ne apropiem mai mult de Dumnezeu ca şi Dumnezeu să se apropie mai mult de noi”, a mai spus părintele Mihai Marian.

Triodul este şi cartea de cult care cuprinde cântările, citirile şi regulile tipiconale din perioada liturgică a Triodului. Denumirea cărţii provine de la numărul odelor (cântărilor) din canoanele Utreniei acestei perioade. Spre deosebire de canoanele cuprinse în cartea Octoihului şi în Minei (ce cuprinde slujbele sfinţilor din fiecare lună), în Triod acestea nu sunt formate din opt (nouă) ode ci, de regulă, numai din trei. Compunerea celor mai multe canoane ale Triodului a fost făcută de Sfântul Teodor Studitul (†826) şi de fratele acestuia Iosif Studitul (†830), care au completat cântările mai vechi ale Sfinţilor Cosma al Maiumei şi Andrei Criteanul, din secolul al VIII-lea.

Zile de harți

Biserica a hotărât să nu ținem deloc post în prima săptămână a perioadei Triodului, cea care începe astăzi. Astfel, miercurea și vinerea viitoare sunt zile de harți în calendarul ortodox. Asta înseamnă că în aceste zile nu mai este post (ca în aproape tot anul), ci dezlegare la orice fel de mâncare „de dulce”. Pe de altă parte, această săptămână de dezlegări la de toate are și rolul de a pregăti și întări credincioșii pentru marele post pe care urmează să îl parcurgă, în toată asprimea lui.

Săptămâna a doua a Triodului va fi una obișnuită, cu postire miercurea și vinerea, iar cea de-a treia săptămâna a Triodului, care precede intrarea în perioadă Postului Mare, este cunoscută ca Săptămâna brânzei, atunci fiind dezlegare la lapte, brânză, ouă, dar și pește în toate zilele, inclusiv miercurea și vinerea.

Pe de altă parte, zilele cu „harți” se găsesc presărate pe durata întregului an bisericesc: între Nașterea Domnului (Crăciunul) și Botezul Domnului (Boboteaza), în săptămâna de după Învierea Domnului (Săptămâna Luminată), în săptămâna imediat următoare Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile) și, cum e cazul acum, în prima săptămână a Triodului (după Duminica vameșului și fariseului). Zilele cu dezlegare la mâncăruri s-au așezat pentru bucuria marilor praznice împărătești, dar Biserica a rânduit ca în perioada care precede o postire îndelungată să fie și această dezlegare, fiind permis consumul alimentelor de origine animală sau al mâncărurilor „de dulce”.