ÎN ÎNTÂRZIERE: Din cauza lipsei fondurilor, lucrările de închidere a gropilor de gunoi din județ au fost amânate

Potrivit proiectului elaborat „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivel județean – Evaluare Strategică de Mediu”, în județul Brașov trebuie realizate șase stații de transfer și un depozit ecologic la Făgăraș, unde să se depoziteze și să se selecteze deșeurile.

Anul trecut, în trei depozite de deșeuri menajere municipale și în toate gropile de gunoi de la sate a fost sistată depunerea reziduurilor, iar în locul acestora ar fi trebuit să apară rampe ecologice și stațiile de transfer, care să preia gunoiul produs de populația județului. În același timp, la rampele în care nu se mai depuneau deșeuri trebuiau începute lucrările de reabilitare, astfel încât acestea să nu mai constituie un factor de risc pentru mediu.
În momentul de față, implementarea planului de management al deșeurilor este în curs de derulare, finalizarea acestuia depinzând de identificarea surselor de finanțare. Astfel, din informațiile oferite de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Brașov, în județul Brașov trebuie să existe un depozit ecologic de deșeuri municipale zonal la Brașov, cu patru stații de transfer, la Predeal, Prejmer, Măieruș și Râșnov, și un altul la Făgăraș cu două stații de transfer la Victoria și Hoghiz. Se preconizează că finanțarea lucrărilor restante, cât și a proiectelor neîncepute să se realizeze prin acest proiect, finanțat prin Axa 2 din Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu, în derulare, pentru șapte județe.

Demersuri  suspendate
În 16 iulie 2009, a fost sistată depozitarea la depozitele de la Victoria, Predeal și Codlea. Autoritățile locale din aceste orașe au depus documentații la APM, pentru a obține avizele de mediu la sistarea activității și închiderea depozitelor (reabilitarea acestora, astfel încât acestea să nu constituie un pericol pentru mediu), în cea mai avansată fază fiind municipiul Codlea, care a întocmit proiectul de închidere, bilanțul de mediu și evaluarea riscului pentru depozit, obținând și avizul. De asemenea, susține conducerea APM, pentru închiderea depozitelor de deșeuri municipale din localitățile Brașov, Zărnești, Râșnov, Săcele și Făgăraș, cu termen scadent 31 decembrie 2010 (conform Hotărârii de Guvern nr. 349 din 2005), se întreprind măsuri urgente ce presupun obținerea avizelor de mediu în vederea reabilitării și aprobarea finanțării, pentru realizarea lucrărilor specifice. 
Totuși, reprezentanții APM susțin că, din cauza lipsei fondurilor, s-au suspendat lucrările de la rampa din Zărnești, unde reabilitarea s-a realizat în procent de 50%. Autoritățile locale din Zărnești au solicitat ca proiectul de închidere să intre pe lista investițiilor din POS MEDIU-Axa 2, dar cum fosta rampă nu e pe domeniul public nu întrunește condiții de eligibilitate.

Gard în jurul depozitului de zgură din Tractorul
Depozitul de zgură al uzinei Tractorul e gestionat de o firmă privată, care a depus la APM Brașov o notificare pentru obținerea avizului de mediu în vederea închiderii lui, termenul scadent fiind 16 iulie 2011. Activitatea acestei firme este urmărită de organele abilitate în acțiuni de control (Garda de Mediu Brașov, Direcția de Sănătate Publică Brașov). Totuși în imediata apropiere a acestei gropi au fost construite, în urmă cu mai multe zeci de ani, locuințe, iar în timp, la baza dealului de zgură, a apărut și o stână. Mai mult, neexistând rețea de alimentare cu apă potabilă, locuitorii din zonă folosesc apa din fântânile săpate la doar câteva zeci de metri de corpul depozitului. Reprezentanții APM susțin că problema legată de construirea caselor și de existența stânelor situate în zona de sud-vest a depozitului intră în competența municipalității. Pe de altă parte, în viitorul apropiat, depozitul va fi împrejmuit cu un gard cu înălțimea de doi metri, iar o dată cu finalizarea lucrărilor de închidere a depozitului se va suprima orice sursă de  poluare a  pânzei freatice și de suprafață.
De asemenea, reprezentanții APM susțin că, pentru depozitul de deșeuri menajere de la Uzina 2, există obligații stabilite pentru închiderea acestuia, a fost întocmit un proiect cu lucrările necesare și există acte de reglementare pentru finalizarea lucrărilor, iar pentru cel de la Timiș Triaj există obligații de mediu reglementate prin actele normative, dar nu a fost întocmit un proiect care să cuprindă lucrările necesare  pentru închidere.

Doar două stații de transfer funcționale 
În județul Brașov este nevoie de șase stații de transfer la Râșnov, Măieruș, Predeal, Prejmer, Hoghiz și Victoria. Dintre acestea, în cel mai avansat stadiu sunt cele de la Prejmer și Râșnov, care au fost finalizate, iar în prezent sunt în curs de derulare procedurile privind obținerea avizului de mediu, pentru desfășurarea activității. Și obiectivul de la Victoria a fost finalizat în 2009, dar stația nu este încă operațională, deoarece fondurile alocate nu au fost suficiente pentru punerea în funcțiune a acesteia. Edilii doresc ca în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul județului Brașov, să fie alocate fonduri pentru finalizarea proiectului.
În schimb, lucrările de la stația de transfer de la Predeal nici măcar nu au fost începute, proiectul fiind blocat din cauza lipsei fondurilor, cauzate de nerespectarea clauzelor din contractul de finanțare, iar pentru stația de la Hoghiz – proiect în valoare de 1,7 milioane de Euro (Fonduri Phare CES și contribuție proprie) – s-a obținut o primă tranșă de bani în valoare de 30.000 Euro utilizați pentru realizarea studiilor necesare, urmând să se depună cererea de finanțare a investiției propriu-zise. Nici stația de la Măieruș nu a fost începută, Consiliul Local aflându-se în imposibilitatea de a finanța proiectul, astfel că se dorește înscrierea acestei investiții în cadrul POS Mediu Axa 2. În aceste condiții, deșeurile sunt plimbate prin județ, singurele gropi deschise fiind cele de la Brașov și Rupea.
  

Unii primari vor incineratoare
Ministrul Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat recent că există primari care nu mai agreează ideea construcției de gropi de gunoi, ci de sisteme de incinerare a deșeurilor. „O dată cu incinerarea gunoiului se mai poate produce și energie. Costurile unei astfel de instalații, îmi spun specialiștii, sunt mult mai mari decât în cazul unei gropi de gunoi obișnuite”. El a adăugat că România trebuie mai întâi de toate să respecte niște angajamente de reciclare încheiate cu UE. Borbely a precizat că printre județele interesate pentru implementarea în Masterplan a sistemelor de incinerare a gunoiului se află și Brașovul.    
    (L.J.)