În 2010 și 2011, sărbătorim la aceeași dată Paștele creștin

În acest an, ca și în 2011, Bisericile creștine sărbătoresc împreună Paștele, Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, ceea ce face ca bucuria sacră să fie trăită în toată splendoarea sa. O altă noutate este că anul acesta sărbătoarea cade foarte devreme, în 4 aprilie.

Numele generalizat al sărbătorii, Paște, provine din cuvântul ebraic „Pasah” (Pesah), care înseamnă trecere, scăpare, eliberare. Grecii au preluat cuvântul, dându-i forma Pascha, latină Paschae, și de aici în românește Paște. Fiind un substantiv colectiv, se poate folosi și mai vechea formă de Paști în loc de Paște, formă care s-a încetățenit. Trebuie spus că unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeița Eostre, adică „Ostern”, în germană, iar în engleză „Easter”, însă sunt mult mai multe popoarele care au preluat vechea denumire. Peste o preistorică sărbătoare pastorală a evreilor, în cinstea unei zeițe a lumii, s-a suprapus cea istorică, fuga lor din Egipt, trecând Marea Roșie, ale cărei valuri s-au dat la o parte din calea lor prin voință divină.

Calendare diferite
Paștele evreilor se celebrează în ultima zi înainte de prima lună plină de după echinocțiu, fără a cădea obligatoriu duminica, iar cel creștin, după regula stabilită la Sinodul ecumenic de la Niceea (325), se serbează în prima duminică de după lună plină, care urmează sau coincide cu echinocțiul de primăvară (fixat de Sinod la 21 martie, plus/minus două zile). În contrast cu toate celelalte sărbători creștine care depind numai de mișcarea soarelui, ziua de Paște creștin depinde atât de mișcarea soarelui (de care depinde echinocțiul de primăvară), cât și a lunii. În Bisericile Ortodoxe, echinocțiul de primăvară este fixat pe 21 martie în calendarul iulian/justinian (sau 3 aprilie în calendarul gregorian), în timp ce în Biserica Catolică și cele Protestante echinocțiul este fixat pe 21 martie în calendarul gregorian. Din această cauză, Biserica Ortodoxă continuă să dateze Paștele după vechiul calendar iulian, rămas în urmă cu 13 zile față de calendarul gregorian, adoptat încă din 1582 de către Biserica Catolică, Paștele poate cădea la catolici între 22 martie și 25 aprilie, iar la ortodocși între 4 aprilie și 8 mai. Dacă luna plină pică duminica, Paștele se sărbătorește în duminica următoare. Această revendicare diferită a Învierii lui Hristos de către cele două biserici creștine pare nu tocmai la locul ei, dincolo de iregularitățile apărute în calculul calendarului și a datei Paștelui, stabilite anual după metoda de la Alexandria. Sesizând discordanța, Bisericile discută de multă vreme posibilitatea celebrării Paștelui în aceeași duminică, mai ales în cea mai apropiată de începutul lunii aprilie, pentru că aceea este data (16 Nisan) când a avut loc Învierea Domnului în anul 33. Anul viitor, sărbătoarea se va face tot împreună, la data de 24 aprilie, însă.