ÎCCJ obligă Fin-Eco să plătească pentru închiderea fostei rampe de gunoi Timiș-Triaj

ÎCCJ obligă Fin-Eco să plătească pentru închiderea fostei rampe de gunoi Timiș-Triaj.
Odată precedentul creat, România ar putea scăpa de infringement și plata a milioane de euro, subliniază „România Curată”.

Dumitru Dobrev, unul din avocații Campaniei Salvați Roșia Montană, a obținut o nouă decizie istorică pentru dreptul mediului din România în cazul depozitului de deșeuri Timiș-Triaj din Brașov. Hotărârea stabilește cine e responsabil pentru suportarea costurilor de ecologizare, salvând zeci de milioane de lei din bugetul public și poate ajuta la închiderea altor 30 de depozite neconforme, care afectează grav sănătatea românilor și pentru care plătim amenzi de aproape 7 milioane de euro, anual, după o decizie a CJUE
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a tranșat definitiv litigiul dintre municipalitatea Brașov și un operator privat de deșeuri, legat de responsabilitatea închiderii unui depozit din perioada comunistă, utilizat până în 1992.
Procesul a fost câștigat de Primăria Brașov, care, astfel, va putea să recupereze aproximativ 44 de milioane de lei de la firma privată, în contul lucrărilor de închidere și ecologizare a muntelui de deșeuri, pe care le-a contractat ulterior, din bugetul local, cu o altă companie.
Decizia rămasă definitivă reprezintă o aplicare inovativă și în premieră pentru România a unor dispoziții din dreptul civil în domeniul dreptului mediului, cu privire la răspunderea pentru obligațiile de ecologizare neîndeplinite.
De asemenea, poate fi o cale de ieșire pentru țara noastră dintr-o procedură de infringement care a ajuns la CJUE, unde am fost condamnați deja la plata unei amenzi și a unor penalități cumulate de milioane de euro anual.
Depozitul cu deșeuri industriale în discuție, Timiș-Triaj, din Brașov, se află pe o listă de 31 de situri de deșeuri neautorizate și neconforme pentru care România a intrat în infringement și apoi a fost condamnată (în decembrie 2023) de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro plus penalități de 600 de euro/zi pentru fiecare depozit în parte (în total, aproximativ 6,8 milioane de euro/an până la închiderea gropilor).

ÎCCJ obligă Fin-Eco să plătească pentru închiderea fostei rampe de gunoi Timiș-Triaj

Depozitul Timiș-Triaj are atât o zonă de deșeuri menajere, cât și una de deșeuri industriale nepericuloase. Societatea Fin-Eco a câștigat licitația pentru operarea deșeurilor din Brașov, în cadrul căreia și-a asumat și obligația de a închide și de a ecologiza rampa Timiș-Triaj. Fin-Eco și-a îndeplinit, însă, doar parțial această obligație și, în cele din urmă, în 2023, Primăria Brașov a decis să dea în judecată operatorul de deșeuri, solicitând în instanță dreptul de a contracta direct lucrări de închidere și ecologizare a rampei cu deșeuri pe cheltuiala operatorului.
În primă instanță, la Tribunalul Brașov, solicitările municipalității au fost respinse, însă, anul trecut, au fost admise de Curtea de Apel Brașov.
Recursul Fin-Eco împotriva deciziei Curții de Apel a fost respins, de către ÎCCJ, sentință care are caracter definitiv.
„Respingându-se recursul Fin-Eco SA, practic se consolidează decizia de pionierat a Curții de Apel Brașov, care a decis:«Autorizează reclamantul Municipiul Brașov ca, pe cheltuiala pârâtei Fin-Eco SA, să execute el însuși lucrările de închidere a depozitului de deșeuri municipale clasa ”b” Timiș-Triaj înscris în CF 151504 Brașov, în suprafață de 86.814 mp»”, a transmis Dumitru Dobrev, din cadrul societății de avocatură Dobrinescu Dobrev, care a reprezentat Primăria Brașov în această cauză.
În zona menționată se lucrează deja la transformarea ei în zonă de agrement (detalii aici).

ÎCCJ obligă Fin-Eco să plătească pentru închiderea fostei rampe de gunoi Timiș-Triaj

Acesta a mai precizat că hotărârea Curții de Apel Brașov, menținută de Înalta Curte, poate fi utilizată pentru a rezolva problema și a altor depozite de deșeuri din cauza cărora România a fost condamnată la CJUE. „Odată cu această decizie, se întrevede și soluția pentru ieșirea din procedura de infringement, începută de Comisia Europeană împotriva României, generată, în parte și de neînchiderea depozitelor de deșeuri istorice, asumate prin Tratatul de Aderare”, a arătat Dumitru Dobrev, care a mai subliniat și că „măsurile de mediu precum închiderea depozitelor de deșeuri neconforme au în vedere sănătatea cetățenilor, care este pusă în pericol de deșeurile incorect tratate”.

În cele mai multe cazuri din cele pentru care România a fost amendată de CJUE, depozitele de deșeuri nu au putut fi închise din cauza faptului că proprietarii privați, deținătorii altor drepturi ori cei care și-au asumat răspunderi contractuale de ecologizare pentru terenurile pe care se află acestea nu au respectat și/sau nu au de gând să-și îndeplinească obligațiile de mediu. Autoritățile (locale, județene sau centrale) nu puteau/ nu pot realiza astfel de lucrări din bugetele proprii, în condițiile în care ori nu dețin proprietatea respectivelor terenuri ori acestea sunt asumate, prin diferite contracte (cum e cazul depozitului de la Brașov), de societăți private.
Prin actuala decizie, se deschide, practic, posibilitatea unor proceduri judiciare similare, prin care autoritățile să poată contracta lucrările de închidere și ecologizare, ulterior urmând să le recupereze de la proprietari și/sau firmele care își asumaseră obligația de a le face.

Mai mult, pentru a simplifica și urgenta închiderea acestor depozite istorice pentru care plătim amenzi de milioane de euro și pentru a preîntâmpina nerespectarea obligațiilor de închidere și ecologizare a altor depozite de deșeuri (mai ales a celor industriale), decizia poate fi utilizată pentru a motiva o propunere legislativă prin care autorităților nu doar să li să dea posibilitatea de a putea contracta asemenea lucrări în sarcina proprietarului/responsabilului, ci chiar de a le impune acest lucru.