Hram la prima mănăstire ortodoxă a Braşovului

Hram la prima mănăstire ortodoxă a Braşovului

Prima (viitoare) mănăstire ortodoxă a Braşovului își sărbătorește astăzi hramul – Sfântul Efrem cel Nou, decalat cu două zile. 5 mai, ziua în care sfântul și-a dat sufletul în mâinile Domnului, a picat în Duminica Învierii. Va fi o slujbă specială de hram, cu Sf. Liturghie arhierească, spune părintele protosinghel Clement (foto 2), cel care a pornit să ridice mănăstirea: „Începem la 8 cu Acatistul Învierii, Utrenia învierii, și de la 9.30 Slujba Sfintei Liturghii, cu participarea părintelui mitropolit Laurențiu Streza, deci Sf. Liturghie arhierească. Vă așteptam cu drag”, este invitația lansată de protosinghel Clement, starețul și ctitorul primei mănăstiri ortodoxe a Brașovului.
La locul viitoarei mănăstiri se ajunge cu autobuzul 5 M (Măgurele), până la capăt. De aici, credincioşii trebuie să mai meargă câţiva zeci de metri până la drumul neasfaltat ce o ia spre pădure. La începutul drumului este un indicator pentru mănăstire. După aproape 500 de metri pe cărarea ce merge pe liziera pădurii ajung la sfântul lăcaş.

Începută acum opt ani

În 9 mai 2018 avea loc prima Sf. Liturghie arhierească, de binecuvântare a viitoarei primei mănăstiri ortodoxe din Țara Bârsei – cea dintre Brașov și Cristian – în cadrul unui ceremonial militar și religios prilejuit de sărbătoarea Zilei Independenței de Stat și de sărbătorirea Centenarului României. În 2021, tot de 9 Mai, ziua fiind aleasă simbolic, ÎPS Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a poposit din nou la ceea ce e deocamdată un schit, cu hramul Sf. Efrem cel Nou (aflat sub ascultarea Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus), pentru a sfinți biserica așezământului monahal.
Acum, ierarhul revine în locul pentru care a dat binecuvântarea acum aproape opt ani.
„Sunt fiu al Brașovului și mi-am dorit ca aici, în vatra vechii Cetăți a Brașovului, să ființeze o mănăstire, care nu va fi doar prima din Brașov, ci chiar prima din Țara Bârsei. Este un act de pionierat”, ne spunea părintele Clement Mircea în 2016. Acest vis l-a determinat să revină în orașul natal, după ce a fost stareţ al Mănăstirii Stelea, din Târgovişte, singura ctitorie moldovenească din Ţara Românească, și alți ani i-a petrecut studiind în Grecia, dar și slujind, chiar la Athos.
Doi ani a căutat un loc potrivit, dar mai ales s-a zbătut să convingă oamenii și să obțină avize de la oficialități. „Tocmai pentru că nu a mai fost așa ceva prin zonă, nu există o cultură a vieţii monahale, oamenii sunt neîncrezători, nu înțeleg, ignoră. Trăim și vremuri de secularizare, așa că a fost greu, dar cu atât mai mare bucuria că am izbândit să începem”, explica părintele Clement. A cumpărat terenul de 8.700 de metri pătrați situat chiar la granița dintre Brașov și Cristian, în zona Măgurele, din banii strânși de el și de familie de-a lungul anilor și l-a donat Arhiepiscopiei. În 22 februarie 2016 a bătut primul stâlp din lemn, iar în 20 martie 2016, în prima duminică a Ortodoxiei și prima zi de primăvară astronomică, s-a săvârșit prima Sf. Liturghie, în aer liber, în ceea ce a devenit Altarul de vară. 500 de persoane au participat atunci, dar încet-încet s-a închegat o comunitate de mii de credincioși. În luna noiembrie 2016, exista deja o bisericuţă acoperită. Cu ajutorul ctitorilor, binefăcătorilor, al voluntarilor și al participanților la slujbe, de-a lungul a încă patru ani, s-au construit opt chilii, o sală de mese, un magazin şi un altar de vară cu o curte largă acoperită de o structură tip boltă, unde se pot ține slujbele în aer liber de primăvara şi până toamna. O poartă în stil maramureșean, împodobită cu icoane, străjuiește intrarea.

Sf. Efrem cel Nou, Mare Mucenic

Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit în 3 ianuarie (ziua aflării moaștelor sale) şi în 5 mai. Sf. Efrem cel Nou – cinstit drept Mare Mucenic, Mare Tămăduitor, Grabnic Ajutător întru toate nevoile și Mare Făcător de minuni – s-a născut în Grecia pe data de 14 septembrie 1384 (de ziua Sfintei Cruci). A rămas orfan de tată încă de mic copil, astfel că împreună cu ceilalți șase frați ai săi au fost îngrijiți numai de mama sa evlavioasă. La vârsta de 14 ani, Sfântul Efrem cel Nou a intrat ca monah în Mănăstirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de pe Colina Neprihăniților, din regiunea grecească Attica (de lângă localitatea Nea Makri). Pe data de 14 septembrie 1425 (tot de ziua Sfintei Cruci, când Sfântul Efrem cel Nou împlinea 41 de ani de viață și 27 de ani de aspră nevoință călugărească), acesta a fost luat în robie de către turcii care au atacat mănăstirea de pe Colina Neprihăniților, iar ceilalți călugări din obștea sa au fost decapitați.
Martiriul Sfântului Efrem cel Nou a durat 8 luni. A început pe data de 14 septembrie 1425 (de ziua Sfintei Cruci, care este și ziua de naștere a Sfântului Efrem cel Nou), când turcii au cotropit Mănăstirea aflată pe Colina Neprihăniților, când a fost luat în robie și s-a sfârșit pe data de 5 mai 1426, într-o zi de marți, la ora 9 dimineața, când Sfantul Efrem cel Nou și-a dat sufletul în mâinile Domnului, în urma chinurilor cumplite la care fusese supus (a fost spânzurat cu capul în jos, în pântece i-au înfipt un tăciune aprins și i-au sfâșiat carnea). În toată această perioadă de 8 luni de robie, turcii l-au chinuit zi de zi pe Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou, pentru a-l determina să-și lepede credința ortodoxă și să se facă musulman.
Vreme de peste 500 de ani, nimeni nu a știut nimic despre acest Mare Mucenic. În 3 ianuarie 1950, monahia Macaria a descoperit, prin revelație dumnezeiască, Sfintele Moaște ale Marelui Mucenic Efrem cel Nou, precum și viața și patimirile sale. De aceea, Sfântul Efrem cel Nou, Marele Mucenic din Nea Makri (Grecia), este sărbătorit de două ori pe an: pe 3 ianuarie (ziua aflării Sfintelor sale Moaște) și pe 5 mai (ziua adormirii sale întru Domnul, în urma chinurilor cumplite suferite ca Mare Mucenic).