FĂRĂ SCĂPARE: Bolnavii cronici vor plăti din septembrie pentru rețetele… gratuite

De la 1 septembrie, bolnavii cu afecțiuni cronice vor scoate bani grei din buzunar pentru rețete, dacă vor să-și păstreze aceleași tratamente, potrivit noilor reglementări de compensare a medicamentelor compensate 100% (teoretic, gratuite), postate pe site-ul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Ori plătești, dacă îți permiți, ca să-ți păstrezi actualul tratament, ori accepți medicamente depășite, dar oferite (aproape) gratuit de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Cam așa se va pune problema, de la 1 septembrie, pentru cei care suferă de boli cronice, dar și în cazul copiilor și femeilor însărcinate, adică a beneficiarilor listei C (secțiunile C1 și C3), potrivit unui Ordin al președintelui Casei. Sublista C cuprinde medicamente pentru boli cronice, în regim de compensare 100% (din prețul de referință, de regulă cel mai mic) pentru asigurații și pacienții înscriși în programele naționale de sănătate. Sublista este divizată în trei secțiuni: Secțiunea C1 – cuprinde DCI-uri de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli cronice, în regim de compensare 100% din prețul de referință; Secțiunea C2 – cuprinde DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații incluși în programele naționale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu și spitalicesc în regim de compensare 100% din prețul de decontare; și Secțiunea C3 – o listă pe care sunt incluse medicamentele compensate 100% din prețul de referință, de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 ani dacă sunt elevi, studenți sau ucenici și nu realizează venituri, precum și gravide și lehuze, în tratamentul ambulatoriu. Este vorba așadar despre bolnavii de leucemie, ciroze, poliartrită reumatoidă, boli psihice, cei cu Parkinson sau cei cu glaucom.  În aceeași situație vor fi, de la 1 septembrie, și copiii, femeile însărcinate și veteranii de război. Ori vor accepta medicamentele gratuite, uzate moral și ineficiente ori cu reacții adverse, asigurate de Casa de Asigurări, ori vor plăti tratamentele. Dr. Sorin Popescu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a declarat că, potrivit acestor noi reglementări, compensările de pe lista de gratuite se vor face ca pentru lista A (de compensare 90% din prețul de referință) și B (compensare 50% din prețul de referință), astfel că se va reveni la medicamente de acum 30-40 de ani. „Diferența este că această coplată din partea pacienților nu va fi de doar 1 – 2 milioane, așa cum se întâmplă acum, ci de 35 – 40 de milioane, în condițiile în care vor dori să își păstreze același tratament”, a subliniat președintele ARPIM.

„Bolnavii sunt condamnați”
„Orice formă de coplată pentru pacienții cu hepatită îi condamnă pe aceștia la ciroză. Dacă i se cer prea mulți bani, și vorbim de milioane de lei vechi, pacientul va trebui să își schimbe tratamentul cu unul care nu are nici un efect sau e prea slab. Probabil că unii nu își vor mai lua deloc medicația. Bolnavii sunt condamnați”, spune Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO). Ea a precizat că, așa cum era de așteptat, conducerea CNAS nu și-a respectat cuvântul pentru că a declarat că pacienții cu hepatită și în general cei cu afecțiuni cronice nu vor fi puși la coplată. „Cele mai ieftine medicament sunt cele introduse în practica medicală acum 30-40 de ani, slabe ca eficiență, dar care dau reacții adverse foarte grave. Practic, ne întorc în urmă cu decenii, fiindcă nu mai au bani”, a completat Cezar Irimia, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

Alte liste, fără transparență
Dr. Sorin Popescu, șeful ARPIM, spune că o altă reglementare prevede ca producătorii de medicamente să prezinte în zece zile dosarele cu produsele pe care le dețin, în vederea întocmirii unor noi liste de compensate și a unor noi contracte – așa-numitele „contracte cost – volum – rezultat” cu producătorii și distribuitorii, ceea ce, după cum susține Popescu, nu este legal. Potrivit dr. Popescu, pentru întocmirea unei liste cu medicamente, aceasta trebuie discutată, în primul rând, de comisiile Ministerului Sănătății, care cuprind specialiști în domeniu. Aceștia fac reglementările, care urmează să fie apoi avizate sau nu de Comisia de transparență. „În locul acestei modalități, Casa cere dosare”, spune președintele ARPIM. În opinia lui, Casa vrea să fie „stat în stat” și să stabilească singură modul de compensare, netransparent și arbitrar. Președintele ARPIM spune că, în străinătate, sunt sute de oameni care participă la elaborare, termenele fiind de 90 zile și peste, în nici un caz 10 zile. El mai susține că nu s-a respectat Legea transparenței decizionale, care prevede ca listele să fie anunțate și dezbătute în termen de 30 de zile. În aceste condiții, ARPIM își rezervă dreptul de a ataca la Consiliul Europei această măsură.     (L.J.)