Exclusiv. Faţă de 1990, suprafaţa împădurită a judeţului Brașov a crescut cu 25.000 de hectare

Cum ajută radarul pădurilor și implicarea cetăţenilor la depistarea transporturilor ilegale, care este ciclul reîmpăduririlor dar și cum poţi cu un singur telefon să dai startul unei întregi desfășurări de forţă

Printre atribuţiile principale ale Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare (ITRSV) se află și controlul respectării regimului silvic de către toţi deţinătorii de suprafeţe împădurite, precum și de agenţii economici ce au ca obiect de activitate exploatarea, comercializarea și administrarea vegetaţiei forestiere.

Conform datelor furnizate de ITRSV și declaraţiilor făcute de inspectorul șef, Ioan Gavril Criţ, suprafaţa împădurită a judeţului Brașov a crescut cu 25.000 de hectare  în ultimii 15 ani.

„Deși lumea spune că se taie mult, noi luăm strict cifrele și o să vedeţi contrariul. La nivelul anului 1990, suprafaţa împădurită a judeţului Brașov era în jur de 180.000 de hectare, actualmente suprafaţa de fond forestier a judeţului Brașov este de 205.000 de hectare. Deci vorbim de o crește a suprafeţei fondului forestier în ultimii 15 ani cu peste 20.000 de hectare”, a declarat în exclusivitate pentru mytex.ro inspectorul șef al ITRSV Brașov, Ioan Gavril Criţ.

Conform datelor făcute publice de serviciul 112, judeţul Brașov ocupă locul 1 la depistarea transporturilor  ilegale de masă lemnoasă, lucru care nu ar fi fost posibil fără implicarea brașovenilor.

„Brașovenii iubesc natura și atunci își doresc să fie verificate cât mai multe mașini”, precizează șeful ITRSV.

În urma apelării serviciului 112 de către un petent care are suspiciuni faţă de un transport de masă lemnoasă, angajaţii serviciului de urgenţă verifică numărul mașinii, iar dacă nu corespunde cu un transport legal de lemn se dă startul unei întregi desfășurări de forţă.

„Traseul informaţiilor de la 112 este următorul: un petent oarecare sună la 112 fiindcă are o bănuială că o mașină circulă fără documente legale pentru lemnul pe care îl transportă.  Mai departe, cei de la serviciul 112 intră în sistemul U-Tracking și verifică dacă numărului respectiv de mașină îi corespunde un transport legal de masă lemnoasă în timp real. În situaţia în care nu este atașat un cod online numărului mașinii, se dă alertă și se pune în mișcare o acţiune. Cei de la 112 informează poliţia care merge pe traseu să oprească mașina. Din momentul respectiv sunt mai multe situaţii care pot fi întâlnite: mașina respectivă poate deţine un cod offline, iar atunci el nu este vizibil pe server și când intră în zone cu semnal de telefonie obţine și codul respectiv, iar în cazul acesta transportatorul nu mai are nici o problemă. Dar, există situaţia în care nu are nici un cod și atunci clar este un transport fără documente legale”, a explicat șeful ITRSV.

Deși Brașovul se află pe locul 1 la depistarea transporturilor de masă lemnoasă, asta nu înseamnă că lemnul este exploatat din judeţul nostru

„De asemenea Brașovul este în centrul României, și este traseul spre cele mai mari fabrici de prelucrare a lemnului din ţară. Avem o fabrică foarte mare în Brașov și două fabrici la fel de mari în Sebeș. Fiind zonă de tranzit, toate mașinile din Covasna, Harghita, Prahova, Argeș, Mureș, Sibiu și Vrancea tranzitează orașul nostru. Clar că afluxul este foarte mare și atunci și transporturile de masă lemnoasă sunt foarte mari ca număr. Acesta este unul dintre motivele pentru care la 112 apărem ca fiind orașul cu cel mai mare număr de sesizări transmise spre soluţionare de către serviciul de urgenţă”, spune Ioan Gavril Criţ.

În urma depistării unui transport ilegal, lemnul se confiscă și, după un proces care prevede scoaterea acestuia la licitaţie, banii ajung să reîmpădurească o altă suprafaţă forestieră

„Dacă lemnul descoperit în timpul transportului nu are documente legale de provenienţă, se confiscă și se sancţionează contravenţional transportatorul. Ulterior materialul lemnos se predă în custodie ocolului silvic cel mai apropiat, iar cei de la ocolul silvic îl scot la licitaţie. Banii rezultaţi din licitaţie se duc la bugetul de stat și sunt folosiţi pentru împăduririle viitoare”, explică șeful ITRSV.

„Radarul pădurilor a adus beneficii foarte mari. A scăzut volumul de lemn transportat ilegal, în primul rând. Și asta vedem din comparaţia primelor 6 luni de aplicare a Radarului Pădurilor, a Hotărârii Guvernului nr. 470 și noi legislaţii cu U-Tracking, faţă de cele 6 luni de dinainte aplicării acestora. În perioada menționată, pe raza întregului comisariat a fost confiscat un volum total de 13.500 mc de material lemnos și au fost date amenzi de 560.000 de lei. În perioada ulterioară aplicării HG. 407, a fost confiscat un volum de 2.300 mc și au fost aplicate amenzi de 1.658.000 de lei, deci de 3 ori mai mult. Au scăzut foarte mult transporturile cu materiale lemnoase ilegale datorită stricteţii impuse de legislaţie”, a declarat șeful ITRSV.

„La ora actuală în zona Brașovului, este o mândrie să știm că avem foarte mulţi oameni cu simţ civic dezvoltat cărora le pasă de ceea ce văd în jurul lor și vor să se asigure că transporturile de materiale lemnoase pe care le văd sunt legale”, a mai precizat acesta.

Deși rata anuală de exploatare a materialului lemnos este în jur de 750.000 mc, Brașovul va avea permanent mai mult lemn în pădure faţă de anul precedent

„Pe teritoriul judeţului Brașov, rata anuală de exploatare a materialului lemnos e în jur de 750.000 mc. Posibilitatea legală e în jur de 800.000 mc. Niciodată nu se exploatează cât permite amenajamentul. Ca să înţeleagă cititorii, volumul de material lemnos propus spre exploatare este întotdeauna mai mic decât creșterea pădurii. Întotdeauna vom avea mai mult lemn în pădure decât anul precedent, ca și volum total pe judeţ”, a explicat inspectorul șef.

După exploatare, cineva trebuie să reîmpădurească

„Toate suprafeţele de pe care se exploatează masa lemnoasă sunt reîmpădurite. Nu există la ora actuală suprafeţe de pe raza noastră de competenţă care să nu fi fost împădurite în termenul legal. Există un termen legal de 2 ani de la momentul în care se face tăierea până la momentul reîmpăduririi, datorită faptului că după momentul tăierii apare un gândac, hylobius, care atacă puieţii pe care îi instalăm noi. Iar acel gândac are o perioadă de viaţă scurtă, de doi ani. În aceea perioadă ca să nu compromitem cultura se face repaus la plantare. Cam asta e logica din cauza căruia ni se pare nouă că nu sunt reîmpădurite suprafeţele. Toate se reîmpăduresc. În general, ciclul mediu e de 105 ani. Din momentul în care reîmpădurim și putem tăia din nou durează în medie 105 ani. Pe parcurs în pădure trebuie intervenit cu diverse lucrări, după împăduriri trebuie să efectuăm îngrijirea culturilor, trebuie să facem descopleșiri ale puieţilor, degajări, iar ulterior, când cresc mai mari, trebuie extrași puieții rău conformaţi. Ca și schemă de plantare noi plantăm 5.000 de puieţi pe hectar, undeva la exploatabilitate vor ajunge să fie 700-800 de arbori pe hectar”, a mai explicat acesta.

Condiții de defrișare

„Cuvântul defrișare, din punct de vedere tehnic silvic, înseamnă tăierea pădurii și neinstalarea pe suprafaţa respectivă a unei alte păduri. Ceea ce vedem că se întâmplă și este un ciclu firesc al pădurii sunt tăieri legale aprobate, ca și excepţii sunt și tăierile ilegale. Defrișările se fac în felul următor: în cazul în care cineva dorește să defrișeze o suprafaţă, obţine aprobări conform legislaţiei în vigoare, dar în schimb împădurește o suprafaţă de 5 ori mai mare. Sintagma de defrișare nu se aplică tăierilor pe care le vedem de zi cu zi”, a mai menţionat inspectorul șef.

Șeful ITRSV mai spune că schimbarea codului silvic vine în ajutorul inspectoratului în lupta împotriva stopării tăierilor abuzive și furtului masei lemnoase din păduri.

CITEȘTE ȘI:

Brașov. Protest împotriva tăierilor abuzive de pădure – Galerie Foto

BRAȘOV. Pe primul loc la ”Radarul Pădurilor”