EXCEPŢII: Viitoarea lege a pensiilor pare că va fi „unitară” doar cu numele

Proiectul noii legi a pensiilor, care este departe de a fi definitivat, o îndepărtează din ce în ce mai mult de titulatura de „unitară”, întrucât se conturează atât categorii exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale, cât și privilegiate la calculul indemnizației după retragerea din actvitate.

Autoritățile române au convenit cu FMI ca termenul de adoptare a legii unitare a pensiilor de către Parlament să fie începutul lunii iunie, a declarat șeful misiunii FMI de evaluare a acordului stand-by, Jeffrey Franks. „Există o nevoie de a merge înainte cu legea pensiilor în prima jumătate a acestui an. Sistemul pensiilor este în dezechilibru în acest moment, iar acest lucru ar putea pune în pericol primirea banilor de către pensionari în viitor. În următoarele luni, legea pensiilor va fi trimisă la Parlament”, a spus Franks. Proiectul a fost supus dezbaterii de către Ministerul Muncii, deși legea unitară a pensiilor trebuia aprobată până la finele anului trecut, dar documentul este într-o continuă modificare, de la o zi la alta.  

Mai mulți contribuabili
Proiectul de lege prevede că vor fi asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin patru salarii medii brute, între care și cei cu venituri provenite exclusiv din drepturi de autor, convenții civile sau contracte de colaborare, urmărind astfel creșterea numărului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociații familiale.  „Principiul obligativității și principiul contributivității la sistemul unitar de pensii publice vor asigura ca toate persoanele care obțin venituri profesionale să plătească contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. Persoanele menționate mai sus fac parte din categoria liberilor profesioniști, a managerilor, a membrilor asociațiilor familiale etc. Deși în prezent există circa 400.000 de persoane cu venituri din profesii liberale, care plătesc impozite la bugetul de stat (date de la Agenția Națională de Administrare Fiscală), doar 100.000 de persoane plătesc conform legii contribuției pentru pensii”, se specifică în document.
 
Mai puține pensii anticipate și de boală
Același proiect de lege mai prevede descurajarea numărului de pensionări anticipate parțiale, conform datelor Casei Naționale de Pensii (CNPAS), numărul de pensii anticipate parțiale aflate în plată fiind de 115.000, cu tendință de creștere.
„Noua lege prevede înăsprirea condițiilor de acordare a acestui tip de pensie, crescând penalizarea acordată la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare anticipată față de vârsta standard de pensionare. Anticiparea nu poate să depășească 60 de luni (5 ani) față de vârsta standard de pensionare, iar penalizarea maximă devine 45%, față de 30% în prezent”, se specifică în document. Mai este prevăzută descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical.
„În sprijinul acestuia, legea prevede posibilitatea încheierii de convenții între casele de pensii și spitale, laboratoare, clinici etc. pentru reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni”, se arată în același document.
De asemenea, legea prevede ca acordarea gradului III de invaliditate în cazul persoanelor cu boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă să se facă numai după împlinirea vârstei de 45 de ani. Celelalte persoane din această categorie pot beneficia – în teorie – de recalificare și reinserție profesională.

Altă formulă de calcul al pensiei
Conform proiectului legii pensiilor, valoarea punctului de pensie se stabilește prin lege, astfel încât, „de la intrarea în vigoare a legii și până în anul 2020, se va majora anual cu 100% rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut”, realizate pe anul precedent. Federația Națională a Pensionarilor din România a anunțat deja că nu este de acord cu acest sistem de calcul, deoarece le este defavorabil pensionarilor. „Cerem Parlamentului (…) să nu se modifice prevederile Legii 19 din 2000, aduse la zi prin Legea 250 din 2007 (…). Este o șmecherie care ne dezavantajează și rămânem fără un drept pe care deja l-am avut și ni se ia”, a declarat Preda Nedelcu, președintele Federației Naționale a Pensionarilor din România, cu ocazia Consiliului Național al Federației, care a avut loc săptămâna trecută. Cele două legi stipulează calculul punctului de pensie ca procentaj din salariul mediu brut pe economie, ultima prevedere, ce trebuia să intre în vigoare din 1 ianuarie 2010 și a fost prorogată cu un an, stabilind la 45%. Actualmente, punctul de pesnie ajunge la circa 39%.

Excepțiile se negociază încă
Proiectul legii sistemului unitar de pensii prevede anumite excepții – ceea ce e o contradicție în termeni – potrivit cărora diferite cazuri, precum cel al polițiștilor, al militarilor, al angajaților din serviciile secrete și al funcționarilor publici din Administrația Penitenciarelor, ar putea fi discutate separat.
Consilierul ministrului Muncii, Loredana Manolache, a declarat că toate aceste categorii au fost incluse în lege, dar ar putea beneficia de condiții diferite, care, în acest moment, sunt negociate cu ministerele de resort. Manolache a explicat că s-a ajuns la această situație din cauza faptului că, până acum, pensiile acestor categorii nu au fost susținute de Casa Națională de Pensii. „Se face recalcularea și în cazul lor, dar probabil s-ar putea să existe anumite condiții speciale. Așa cum este gândit proiectul, recalcularea se face pentru toată lumea. Formula de calcul nu este încă definitivată”, a declarat Manolache. Aceasta a spus că recalcularea pensiilor pentru cele patru categorii ar putea să se facă după algoritmul după care se calculează aceste pensii în prezent, care este diferit de cel aplicabil celorlalte categorii bugetare, fiind de până la 85% din media ultimului an sau chiar a ultimelor 3-6 luni. „Dacă se renunță la principiul universalității, atunci noi nu mai vrem să schimbăm actuala lege a pensiilor, Legea 19/ 2000. (…) Toate categoriile de bugetari care provin din sisteme speciale vor cere același lucru”, a declarat vicepreședintele Confederației „Cartel Alfa”, Petru Dandea.

 CAS pe tot ce „mișcă”
Proiectul de lege a fost modificat în ultimele zile, chiar de pe o zi pe alta, la capitolul privind plata contribuțiilor de asigurări sociale (CAS). Inițial, mai precis în 26 ianuarie, articolul 11 prevedea că persoanele care au venituri nesalariale datorează contribuții la pensii calculate la întreg venitul care apărea în statisticile Fiscului și nu la suma pentru care a optat contribuabilul. Dacă până acum se datorau contribuții pe dividende, venituri din cesiunea acțiunilor, din lichidare sau din profesii liberale, doar dacă beneficiarul nu avea și salariu, în noul proiect de lege (ambele variante) aplicarea contribuțiilor la veniturile nesalariale se va face în toate cazurile. A doua zi, însă a fost introdus un plafon obligatoriu minimal și unul maximal al contribuțiilor datorate: „Venitul lunar asigurat este cel stabilit prin declarația individuală de asigurare și nu poate fi mai mic decât valoarea coeficientului de ierarhizare 1, utilizat in Legea salarizării unice (n.r. salariul minim din sectorul bugetar de 705 lei/lună) și mai mare decat valoarea corespunzătoare a cinci salarii medii brute”. Mai precis, ce este peste cinci salarii medii, nu se mai taxează. Deocamdată.
    (L.J.)