ECHINOCŢIU. Toamna astronomică începe astăzi

Astăzi este echinocțiul de toamnă, al doilea moment din an în care durata zilei va fi (aproximativ) egală cu cea a nopţii. Potrivit specialiştilor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” Bucureşti, toamna astronomică va începe la ora 23 şi două minute (ora României).

„Punctul echinocţiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii, ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului, cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică. Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii”, explică specialiștii Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Începând cu echinocţiul de toamnă, până pe 21 decembrie, când va fi solstiţiul de iarnă, durata zilei va scădea, iar nopţile vor fi din ce în ce mai lungi.

Obiceiuri populare

Se spune că în calendarul popular se păstrează în perioada echinoţiului de toamnă amintirea celebrării unui străvechi început de an. „Părinţii Bisericii creștine au suprapus aici, peste moartea și renașterea Zeiţei Muma de origine neolitică, sărbătorile Adormirii (morţii) și Nașterii Fecioarei Maria”, explică profesorul Ion Ghinoiu. Trebuie spus că acesta se referă pe stil vechi, la calendarul iulian, cu 13 zile în urmă, în secolul nostru, astfel că de abia ieri,21 septembrie, a fost 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului, Sântămăria Mică.
Obiceiuri importante sunt concentrate după echinocţiu în jurul Zilei Crucii (27 septembrie, pe stil vechi). La biserică se duc buchete de flori cu care se împodobesc crucea. Se spune că florile și frunzele sunt bune de leac, vindecă durerile de cap și de dinţi, iar cu crenguţele de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri. De asemenea, la biserică se duc și prune, care după ce sunt sfinţite se pot păstra timp îndelungat și vindecă „de bube”.

Tradiţia spune că florile se plâng una alteia în perioada aceasta pentru a se usca.