Dupa mai multe tergiversari, avem un nou Cod al Muncii

Modificarile vizeaza cresterea protectiei salariatilor, dezvoltarea companiilor si flexibilizarea relatiilor de munca
Noul Cod al Muncii, de fapt Legea 53/2003 modificata printr-o ordonanta de urgenta adoptata acum doua saptamani in sedinta de Guvern, a intrat in vigoare de la 1 iulie. Modificarile vizeaza cresterea protectiei salariatilor, dezvoltarea companiilor si flexibilizarea relatiilor de munca. In afara punctelor discutate intre sindicate si patronate, au mai fost introduse patru modificari, care nu ne afecteaza. Nu cred ca din punct de vedere al salariatilor sunt probleme. Suntem de acord cu aceasta forma a Codului Muncii , a precizat Gheorghe Manea, presedintele filialei locale a Confederatiei CNSLR-Fratia. Actul normativ aduce modificari in ceea ce priveste durata timpului de munca. Noile reglementari permit angajatului si angajatorului sa-si organizeze mai flexibil durata timpului de munca, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, care includ si orele suplimentare. Conditia este ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de o luna calendaristica, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite domenii de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca se pot negocia perioade de referinta mai mari de o luna, dar care nu pot depasi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna si situatiile de suspendare a contractului individual de munca. Efectuarea muncii suplimentare peste limita mentionata este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident. Fanica Gabor, liderul local al CNS Cartel Alfa, a precizat faptul ca noul Cod nu are clauze care sa dezavantajeze salariatul, iar unele prevederi sunt mai bine stipulate in aceasta varianta.
Ordonanta modifica si unele conditii privind contractul individual de munca pe perioada determinata. Astfel, s-au introdus noi categorii de lucrari sau programe in contractul colectiv de munca, pentru care pot fi angajate persoane pe perioada determinata. Acestea sunt lucrarile, proiectele si programele stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national sau de ramura. Noul Cod al Muncii aduce clarificari in ceea ce priveste plata concediului de odihna. Astfel, pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie care reprezinta media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai mica decat salariul de baza cumulat cu indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite in perioada respectiva. Codul Muncii este modificat si in ceea ce priveste obligatiile angajatorilor. Actul normativ adoptat de Guvern stabileste ca utilizarea si constituirea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale vor fi reglementate printr-o lege speciala. Reglementarile in vigoare obliga angajatorul sa contribuie la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca.
Se elimina obligativitatea formarii profesionale continue
Noul Cod al Muncii elimina obligativitatea formarii profesionale continue. Formarea profesionala se va face la o perioada de doi ani, pentru firmele cu mai mult de 21 de angajati, respectiv la trei ani, pentru cele cu mai putin de 21 de angajati. Unele modificari aduse Codului Muncii vizeaza clauza de neconcurenta. La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta. Prin aceasta clauza, salariatul se poate obliga ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care sa fie la concurenta cu cea prestata la angajatorul sau. In schimbul acestui angajament, salariatul va primi o indemnizatie lunara. Clauza de neconcurenta poate produce efecte pentru o perioada de cel mult doi ani de la data incetarii contractului individual de munca. Cuantumul acestei indemnizatii va fi, potrivit noilor reglementari, de cel putin 50 % din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele sase luni.
Se reduc termenele in cazul concedierii colective
Ordonanta Guvernului aduce unele schimbari si in ceea ce priveste concedierea colectiva. Astfel, angajatorul poate recurge la concedierea colectiva a cel putin 10 salariati, daca are intre 20 si 100 de salariati. De asemenea, actul normativ reduce termenele in cazul concedierii colective. Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte. In prezent, termenul este de 45 de zile. Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de cel mult noua luni de la data concedierii acestora. Noul Cod al Muncii inaspreste sanctiunile aplicate in cazul muncii la negru. Primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 15 milioane la 20 de milioane pentru fiecare persoana identificata. De asemenea, incadrarea in munca a minorilor, incalcand prevederile legale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la trei ani. (I.D.)
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

