Dragobetele sărută astăzi fetele

Numită și „Drăgostițele”, “Sântionul de primăvară” sau „Logodna păsărilor”, Dragobetele e o sărbătoare autohtonă a îndrăgostiților, a celor care-și caută perechea, fixată convențional la 24 februarie în ultimii ani. Românii au aflat de Dragobete ceva mai târziu decât au aflat de Valentine’s Day. De fapt, scoaterea ei la lumină vine ca o reacție la vârtejul de inimioare roșii, cadouri exotice și siropoase, ilustrate anglo­saxone și alte modalități împrumutate pentru o exacerbată celebrare a îndrăgostirii în 14 februarie. În tradiția românească, 24 februarie (după unii cercetători, 28 februarie sau chiar 1 martie) e o zi  în care se sărbătorește fertilitatea, fiindcă acum se fac perechile, la păsări, dar și la oameni. 
Există și un personaj mitologic românesc, Dragobetele.  Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferențiază de blajinitatea Sf. Valentin din tradiția catolică, fiind un bărbat chipeș, un neastâmpărat și un năvalnic, plin de voioșie. Numit și Cap de Primăvară, Dragomir, Iovan Dragobete, el era după legendă, fiul Babei Dochia. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un pețitor și un naș al animalelor, românii l-au transfigurat în protectorul iubirii. Cum păsările „se logodesc” în această zi, fetele și băieții trebuie să se însoțească și ei, „să facă Dragobetele”. Asemănător păsărilor, fetele se „zburătoresc”, o fugă rituală, care se încheie cu sărutatul lor de către băieți. La Dragobete se făceau leagăne atârnate de crengile copacilor pentru fete. Se spune că nimeni nu trebuie să rămână singur de Dragobete, fiindcă astfel va rămâne singur tot anul. Fetele se străduiesc chiar să atingă mâna unui bărbat străin, deoarece se crede că acest lucru le va face mai drăgăstoase, le va aduce noroc și perechea potrivită. Băieții și bărbații nu trebuie să le supere în această zi pe mândrele lor, ba mai mult, neapărat trebuie să le sărute, pentru a avea putere, noroc și sănătate.