Expres

DESPAGUBIRI : 600 de brasoveni cer compensatii pentru bunurile confiscate de sovietici

  • logomytex.png
 

Peste 600 de brasoveni au depus la Institutia Prefectului Judetului Brasov dosare prin care solicita despagubiri pentru bunurile pe care le-au detinut inainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei si pe care au fost nevoiti sa le abandoneze, pentru a se refugia din calea rusilor.
Se asteapta metodologia
Pana in prezent, nici o astfel de solicitare nu a fost solutionata, deoarece nu a fost elaborata metodologia de aplicare a prevederilor Legii nr. 290/2003, prin care este reglementat dreptul refugiatilor la despagubiri. Avem nevoie de o evaluare a terenurilor si a bunurilor pe care solicitantii declara ca le-au avut in proprietate, pentru a putea sa stabilim sumele pe care trebuie sa le primeasca acestia , declara subprefectul Szakal Andras, cel care coordoneaza activitatea in acest domeniu.
Gospodarii incendiate de bolsevici
Printre bucovinenii care s-au refugiat la Brasov se numara si doamna R.Z., care se declara ca fiind reprezentanta unei familii de bucovineni get-beget , tatal ei fiind fiu de boieri, doctor in Drept, director la Arhivele Statului din Iasi si membru corespondent al Academiei Romane. Din pacate, mare parte din averea familiei, lasata mostenire de strabunicul doamnei R.Z., fost deputat inainte de razboi, a fost pierduta din cauza datoriilor. Tatal ei, care are acum 94 de ani, a fost nevoit sa plece la Iasi pentru a-si castiga existenta ca istoric si specialist in arhivistica. Doamna R.Z. s-a nascut in Cernauti, dar copilaria si-a petrecut-o in satul Davideni, care se afla in prezent pe teritoriul Ucrainei, unde mama sa avea o mosie de 25 ha, o casa de patru camere, o moara si o mica parcela de padure. Studiile si le-a facut la Iasi, perioada in care a stat la tatal ei, insa de fiecare data s-a bucurat sa revina in satul mamei sale.
Familia doamnei R.Z. n-a fost scutita de nenorociri, batrana amintindu-si cu groaza cum la varsa de patru-cinci ani a asistat la incendierea bunurilor din gospodarie de catre bolsevici, viata membrilor familiei fiind salvata doar prin bunavointa unui padurar care a acceptat sa ii ascunda in casa sa.
Familia a trecut cu greu si prin cele doua razboaie mondiale, perioade in care R.Z. a fost trimisa la Iasi, la tatal sau, pentru a fi in siguranta. Sfarsitul celui de-al II-lea Razboi Mondial a prins-o pe R.Z. in vechiul Regat, dar imediat ea a dorit sa revina in Bucovina.
Cu biletul de tren in buzunar, a aflat, insa, ca rusii au preluat cele doua provincii, respectiv Basarabia si Bucovina de Nord, asa ca nu a mai putut sa revina in satul in care a crescut. Pentru ca tatal sau a refuzat sa isi paraseasca bogata biblioteca pe care o avea in Bucovina, el a fost ulterior arestat de catre sovietici si deportat intr-un lagar din Muntii Ural. R.Z. a venit la Brasov in 1945, cu intentia de a se angaja la fabrica de camioane Astra , pe atunci o firma privata. De atunci nu a mai plecat de aici.
Romani deportati
in Siberia
Un alt bucovinean care a ajuns sa traiasca in orasul de sub Tampa este si dl. I.T., nascut in satul Igesti, in 1922, comunitate care acum se afla pe teritoriul Ucrainei. Familia lui I.T. nu era foarte bogata, averea sa ridicandu-se la trei falci de pamant si o casa de doua camere . Cu sprijinul unor rude bogate, I.T. a reusit sa faca liceul la Cernauti, iar momentul in care Bucovina de Nord a fost cedata URSS l-a prins in clasa a VII-a. Pentru a-si continua studiile, I.T. a fost nevoit sa fuga din Bucovina pe jos, pana la Radauti, si apoi cu trenul la Bucuresti. Si familia sa a ajuns in final in Romania, fugind cu carutele pe timp de noapte, pentru ca, desi rusii promisesera ca ii vor lasa sa plece pe romani timp de trei zile, au inceput imediat deportarile in Siberia.
I.T. a ajuns la Brasov prin intermediul sotiei sale, care s-a nascut la Bunesti, in zona Rupea. Dupa Revolutia din 1989 a reusit sa revina in satul natal, dar acesta intre timp se rusificase, majoritatea romanilor alegand exilul.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button