Expres

De Rusalii nu e bine să te scalzi. Ce alte interdicții sunt

De Rusalii nu e bine să te scalzi. Ce alte interdicții sunt

În calendarul tradițional românesc, Rusaliile reprezintă un ciclu de sărbători, grupate în jurul Duminicii Mari (a Cincizecimii), care se compune din șase zile: Moșii de Vară (Sâmbăta Rusaliilor), Duminica Mare, Rusaliile (luni, marți și miercuri) și Joia Nepomenită.
În mitologia românească, Rusaliile – cuvânt provenit din latinescul „rosalia” (sărbătoarea trandafirilor) – sunt considerate fiinţe fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“. Nu se cunoaște originea acestui mit, dar peste el a fost suprapus ulterior sărbătoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor. De această sărbătoare se leagă fel de fel de alte tradiții. Una dintre ele ar fi cea legată de Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor.
În popor, Rusaliile sunt considerate a fi iele, un fel de zâne rele, care-i pocesc sau le iau mințile oamenilor care îndrăznesc să le privească. Spre deosebire de zânele frumoase din basme, Rusaliile sunt toate hidoase, fecioare gârbove, care călătoresc prin aer înarmate cu unelte tăioase, cântă și joacă în anumite zile pe la răspântii, poieni, puțuri, hotare, cruci. Rusaliile, 3 sau 9 la număr, ar fi, conform opiniei etnografului Tudor Pamfile, sinonime cu Ielele, cunoscute în popor sub diferite denumiri eufemistice: Milostivele, Măiestrele, Vânătoarele, Bunele, Dânsele, Puternicile, Frumoasele, Fetele Codrului ș.a.
Încă din sâmbăta Rusaliilor, ferestrele, ușile și stâlpii caselor și ai porților se împodobesc cu ramuri de tei, plop sau stejar. Se consideră că acestea au puteri nebănuite împotriva Rusaliilor. Însă, plantele cu puteri magice de care se feresc Rusaliile sunt leușteanul, odoleanul, pelinul și mai ales usturoiul. De aceea, ele se purtau la brâu, la pălărie, în mână sau se puneau pe mese, în pat, sub perne, între haine.

Ca la orice altă mare sărbătoare, și la Rusalii se credea că ard comorile, se deschide cerul, se făceau previziuni meteorologice și practici de divinație (ghicirea viitorului). Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Altădată, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.
Legat de Rusalii este și faimosul joc al călușarilor. Este un dans ritual de origine străveche și neclară, cu rol magic, pe de o parte patronat chiar de iele, pe de alta capabil să vindece relele. În popor se crede că jocul călușarilor are puterea de a izgoni bolile cronice.
Pe lângă multitudinea de tradiţii şi obiceiuri, de Rusalii întâlnim şi o serie de superstiţii: în zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde şi pedepsi; de Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poţi întâlni cu spiritele rele (Ielele); pentru a se feri de ele, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu-și ridice privirea și să nu le vorbească; cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua; fiind zâne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii să nu se scalde, căci îi paște înecul.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button