De astăzi, intrăm în Postul Mare

Pentru credincioșii ortodocși și greco-catolici, dar anul acesta, chiar și pentru cei romano-catolici, astăzi începe Postul Paștelui, cunoscut ca Postul Mare, care durează șapte săptămâni, până în 3 aprilie, pentru că în 4 aprilie 2010 toată suflarea creștină sărbătorește  Învierea Domnului. În tradiția populară, Postul Mare se numește Patruzecimea sau Păresimi, iar primele două zile se numesc Lunea Curată și Marțea Vaselor, fiind dedicate purificării spațiului, pregătirii borșului și spălării vaselor „de dulce”. De altfel, și biserica recomandă mai multă asprime în primele două zile ale postului, ca și în Săptămâna Mare. 
Postul Patimilor este cel mai lung și, totodată, cel mai aspru dintre cele patru posturi de peste an rânduite de Biserică. Postul, în general constituie una din practicile religioase cele mai importante și mai respectate în viața credincioșilor. Postul înseamnă în accepția generală, abținerea totală sau parțială de la anumite mâncăruri, băuturi și plăceri trupești, pe o perioadă mai mică sau mai mare de timp. Ca practică rituală, îl întâlnim aproape în toate religiile, constituind un mijloc de purificare de patimi, în sensul pasiunilor, a poftelor nestăvilite care ne îndepărtează de Dumnezeu și de esența noastră umană, ca fii ai Lui. De aceea, postul nu este un scop în sine, ci doar o cale sau un mijloc de îmbunătățire spirituală.  În Noul Testament a fost practicat și instituit chiar de Mântuitorul Hristos. În predicile sale, Mântuitorul făcea adeseori referire la post ca mijloc potrivit în lupta fiecăruia cu ispitele și demonii, postul și rugăciunea fiind socotite drept cele două aripi care îl înalță pe om la ceruri. Însă, nici o clipă nu trebuie uitat faptul că acestea trebuie însoțite de un efort de curățire interioară, de îmbunătățire și creștere spirituală, care se manifestă prin fapte de milostenie, de gesturi care dovedesc mai mult ca oricând că iubirea aproapelui este o lege asumată. Sfinții Apostoli au practicat și ei postul și l-au recomandat credincioșilor, devenind una din căile de sporire în virtute. Sfinții Părinți și teologia ortodoxă accentuează însă necesitatea îmbinării postului trupesc (alimentar), cu cel spiritual, care înseamnă dominarea patimilor și pornirilor rele din ființa noastră. Un post alimentar fără o transformare lăuntrică nu este un post adevărat. După învățătura creștină, postul nu este (doar) o practică de dezintoxicare a organismului, ci un act de voință și de jertfă,  deci un act de cinstire a lui Dumnezeu. Dezlegarea la untdelemn și vin se dă doar sâmbăta, duminica și la sărbătorile cu cruce neagră, inclusiv în Joia Patimilor. De asemenea, se poate consuma pește la Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Floriilor (28 martie, în acest an).