Curtea de Apel Brașov, răspuns de la C.E. privind extrădarea Prințului Paul

Curtea de Apel Brașov, răspuns de la C.E. privind extrădarea Prințului Paul

Comisia Europeană a dat dreptate României în privința legitimității acțiunilor vizând extrădarea Prințului Paul, informează surse judiciare, citate de Aktual24. Curtea de Apel Brașov sesizase Curtea de Justiție Europeană cu mai multe întrebări preliminare, prin care a cerut să analizeze dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislația UE în materia mandatului european de arestare (MEA).

Astfel, Comisia Europeană desființează presupunerea instanței din Franța care a argumentat că Prințul Paul nu a avut parte de un proces echitabil (mai exact, că doi dintre judecătorii care l-au condamnat nu aveau jurământul depus). CE subliniază că niciunul din rapoartele sale, privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare sau privind statul de drept sau cele recente ale Comisiei de la Veneția, nu au evidențiat nereguli sistematice în ceea ce privește depunerea jurământului de către judecători în România.
De asemenea, CEDO a respins o cerere privind lipsa numirii unor judecători ai Înaltei Curți de Justiție și Casație prin decret al Președintelui României. Mai mult, recent, la 15 septembrie 2023, Comisia a închis mecanismul de cooperare și de verificare privind România, deoarece această a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referință și toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului privind, printre altele, independența sistemului judiciar. Prin urmare, Comisia are dubii, pe baza elementelor disponibile, că pretinsele nereguli în ceea ce privește cei doi judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție ar putea fi considerate de o natură și gravitate care să demonstreze existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în România.
Comisia Europeană mai spune că informațiile referitoare la existența sau la agravarea unor deficiențe sistemice cu privire la independența puterii judecătorești dintr‑un stat membru nu pot fi suficiente în sine pentru a justifica refuzul executării unui mandat european de arestare emis de o instanța a acestui stat membru. Instanța trebuie să stabilească existența unui risc real ca acestei persoane să i se încalce, în cazul predării către autoritatea judiciară emitentă, dreptul său fundamental la un proces echitabil în fața unei instanțe constituite în prealabil prin lege. Or, în speță, Comisia are dubii asupra existenței acestui risc real, având în vedere cele menționate în hotărârea instanței de trimitere. În ceea ce privește unul din judecători, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că lipsa jurământului nu este pedepsită de lege, iar celălalt judecător a declarat în fața unui notar public că a depus jurământul în anul 1995.

Ce propune Curții de Justiție a Uniunii Europene

Prin urmare, Comisia propune următorul răspuns CJUE: „Instanța chemată să decidă cu privire la predarea unei persoane pentru care a fost emis un MEA nu poate refuza executarea acestuia doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului judiciar al instanței de condamnare fără a constata – în baza unor elemente obiective, fiabile, precise și actualizate în mod corespunzător, existența unor deficiențe sistemice sau generalizate în ceea ce privește funcționarea sistemului jurisdicțional al statului membru emitent sau a unor deficiențe care afectează protecția jurisdicțională a persoanei în cauză SAU că există un risc real că acestei persoane să i se încalce, în cazul extrădării în România, dreptul sau fundamental la un proces echitabil în față unei instanțe constituite în prealabil prin lege”.
Prințul Paul a fost condamnat definitiv la 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu în dosarul Ferma Băneasa. Prejudiciul: 9.523.769 euro. El a fost acuzat că, între 2006 și 2013, a colaborat cu o bandă de infractori pentru a recupera proprietăți pe care le pretindea ca moștenitor al familiei regale românești, printre care pădurea Snagov și ferma Băneasa.
La data de 28 aprilie 2024, Prințul Paul a fost găsit în Malta (detalii aici). După comunicarea mandatului european de arestare nr. 1/17 decembrie 2020 către autoritatea judiciară de executare pentru a fi predat, Prințul Paul a fost arestat la data de 29 aprilie.
În data de 30 aprilie 2024, Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea de Justiție cu mai multe întrebări preliminare prin care a cerut să analizeze dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislația UE în materia mandatului european de arestare.
La 20 mai 2024, instanța de executare din Malta a refuzat predarea prințului Paul considerând că există un risc real de încălcare a dreptului fundamental prevăzut de articolul 4 din Carta și articolul 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (CEDO), cu privire la interzicerea tratamentelor inumane și degradante, sub aspectul condițiilor de detenție.