Cum (nu) se face școală de mâine

Cum (nu) se face școală de mâine

Mii de profesori din întreaga țară au protestat luni, în prima zi de școală, în fața Guvernului și la Palatul Cotroceni, față de reformele din Educație. Cadrele didactice sunt nemulțumite de deciziile Executivului care au adus schimbări peste noapte, dând peste cap sistemul educațional.
Marșul pornit din Piața Victoriei a blocat podul Basarab pentru două ore.
Miile de protestatari au ajuns la Cotroceni, s-au instalat în fața palatului prezidențial și au cerut demisia ministrului educației, profesorul universitar Daniel David.
Sindicaliștii au stat două ore la discuții cu președintele Nicușor Dan și spun că nu exclud să intre în grevă generală.
Sindicatele cer abrogarea legii privind reformele din educație și îi reproșează ministrului Daniel David că a luat măsuri pripite, fără să se consulte cu reprezentanții profesorilor.
Dascălii susțin că după mărirea normei de predare, care a dus la eliminarea suplinitorilor calificați, care au luat note mari la concursul de Titualizare 2025, vor ajunge la epuizare, iar efectele se vor răsfrânge asupra elevilor și a întregului sistem educațional.
De marți, profesorii care protestează spun că vor fi prezenți la clase, însă nu vor preda. .
Într-un comunicat oficial de săpămâna trecută, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” propunea salariaţilor din sistemul de educaţie boicotarea activităţilor didactice de predare începând din data de 9 septembrie, respectiv, „să se limiteze temporar activităţile de predare-învăţare-evaluare” la doar câteva activităţi ce ţin mai degrabă de supraveghere. Astfel, profesorii ar trebui să asigure:

• supravegherea elevilor/preşcolarilor în timpul orelor de curs/de activităţi educative;
• operarea eventualelor absenţe sau a oricăror altor observaţii relevante/necesare în cataloagele fizice/electronice;
• informarea imediată a conducerii unităţii şi/sau a părinţilor/reprezentanţilor legali ai elevilor/preşcolarilor, după caz, privitor la orice incident petrecut în timpul orelor;
• enunţarea titlului lecţiei sau activităţii ori evaluării, cu informarea elevilor că acestea se vor amâna până la încetarea formei de protest;
• oferirea de răspunsuri succinte referitoare la eventualele întrebări ale elevilor/ preşcolarilor cu privire la lecţia, evaluarea sau activitatea enunţată;
• pregătirea proiectelor/planurilor de lecţie pentru fiecare clasă/grupă şi oră, în conformitate cu programa şi calendarul valabile pentru anul şcolar 2025-2026;
• desfăşurarea activităţilor administrative în funcţie de specificul funcţiei şi calităţii deţinute în consiliul profesoral, consiliul de administraţie, comisii organizate la nivelul unităţii;
• menţinerea relaţiei instituţionale cu părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor/ preşcolarilor, în cazul personalului care deţine şi funcţia de diriginte (inclusiv învăţătoare, educatoare etc.);
• îndeplinirea atribuţiilor privind formarea profesională, în funcţie de specificul funcţiei şi vechimii în învăţământ;
• îndeplinirea şi a altor atribuţii legale, altele decât cele de predare-învăţare-evaluare (de exemplu: conceperea de instrumente de evaluare, activităţi remediale, recapitulări etc.).

Cum (nu) se face școală de mâine

„Dragi colege şi colegi, Protestul nostru va fi eficient numai dacă vom acţiona unitar, la nivel naţional. Dacă în perioada imediat următoare, în toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, niciun cadru didactic nu va desfăşura efectiv activităţile de predare-învăţare-evaluare, factorii decizionali şi întreaga clasă politică vor înţelege gravitatea situaţiei create de măsurile dispuse prin Legea nr. 141/2025 şi legitimitatea solicitărilor personalului din sistemul educaţional. Să avem în vedere şi exemplul altor categorii socio-profesionale (de exemplu personalul din justiţie) care au reuşit să îşi soluţioneze revendicările prin acţiuni unitare”, mai spun sindicaliştii.