CSM cere independența pentru procurori prin Constituție

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susține că este necesară întărirea actualului statut al procurorului, prin statuarea în Constituție a independenței sale, precizând că este nevoie de înlăturarea controlului desfășurat de ministrul Justiției asupra activității Ministerului Public.

Propunerea CSM se număra printre recomandările de modificare și completare a inițiativei legislative pentru revizuirea Constituției României.

„În actuala arhitectură constituțională, Ministerul Public este o componentă a autorității judecătorești, procurorii fiind, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, magistrați și nu «agenți» ai puterii executive. Situarea Ministerului Public «sub autoritatea ministrului justitiei» are repercusiuni față de îndeplinirea în deplină legalitate și imparțialitate a atribuțiilor care i se conferă prin lege în activitatea judiciară în cauzele penale”, explică CSM.

Astfel, membrii Consiliului apreciază că, la nivel constituțional, trebuie reglementată independența procurorului, atât prin înlăturarea controlului desfășurat de ministrul Justiției asupra activității Ministerului Public, cât și prin renunțarea la controlul ierarhic în interiorul instituției. „Statutul de independență al procurorului derivă în principal din atribuțiile sale, acesta fiind singurul care poate decide asupra lucrărilor într-un dosar. Nimeni nu poate interveni în modul de desfășurare a activității, cu excepția instanței de judecată. Astfel, procurorul conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală. Aceasta atribuție este specifică unui magistrat, fiind însărcinat cu apărarea ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, obligat la strângerea probelor atât în apărare, cât și în acuzare”, conform CSM.

Conform sursei citate, faptul că funcțiile unui judecător și procuror sunt complementare implică faptul că „fiecare dintre ei este conștient că o justiție imparțială necesită egalitate de instrumente intre Ministerul Public și apărare și ca procurorii trebuie să acționeze, de fiecare dată, onest, obiectiv și imparțial”.

Membrii CSM arată că independența procurorului este direct proporțională cu responsabilitatea și răspunderea aferente acestui statut.

De asemenea, plenul CSM susține că se impune eliminarea din Constituție a răspunderii materiale a magistraților, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice.

Articolul 52 alineatul (3) din Constituție stabilește că „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii, inclusiv în ceea ce privește magistrații care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau cu gravă neglijenta. Statul exercită dreptul de regres, în condițiile legii”.

În legătură cu acest text de lege, plenul CSM susține că se impune eliminarea din Constituție a răspunderii materiale a magistraților, urmând ca această problemă să fie reglementata la nivelul legii organice. În caz contrar, arată sursa citată, ar trebui reglementată, tot la nivel constituțional, și răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de reprezentanții celorlalte puteri în stat.

Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constituția României ar trebui să aibă următorul cuprins: „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.

Altfel spus, precizează membrii Consiliului, răspunderea materială a judecătorului sau a procurorului nu poate fi angajată în mod obiectiv, similar modului în care răspunde statul, ci numai subiectiv, respectiv doar în situația săvârșirii de către acesta a unei fapte personale grave, făcută cu intenția de a produce un prejudiciu, ori în cazul în care acesta a comis o eroare judiciară prin care s-a produs un prejudiciului.

În Raportul Comisiei de la Veneția se susține că judecătorii ar trebui să poată fi trași la răspundere doar în cazul săvârșirii unor infracțiuni; în ceea ce privește însă „acțiunile civile îndreptate împotriva lor pentru acțiuni săvârșite cu bună-credință în exercitarea funcției lor”, ei trebuie să fie protejați.

Totodată, plenul CSM propune, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curții Constituționale să fie numiți de Parlament, trei de președintele României și trei de către CSM, nu de către Senat, așa cum se întâmplă în prezent.