Crestinii cinstesc astazi Intrarea Maicii Domnului in Biserica

Crestinii ortodocsi, romano-catolici si greco-catolici praznuiesc astazi Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, sarbatoare care in traditia populara se numeste Vovidenia. In Bisericile Apostolice, Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu este sarbatorita in chip special, de mai multe ori in cursul anului bisericesc, prin praznice care comemoreaza nu numai adormirea sau trecerea sa la cele vesnice, ci si alte cateva momente importante din cursul vietii sale, precum si unele minuni savarsite de puterea ei, dupa mutarea din lumea aceasta. Patru dintre aceste sarbatori – Nasterea Maicii Domnului, Intrarea Maicii Domnului in Biserica, Buna Vestire si Adormirea Maicii Domnului – sunt socotite in randul celor mai mari sarbatori ale Ortodoxei (Praznice Imparatesti) si zugravite ca atare pe tampla (catapeteasma) bisericilor ortodoxe, deoarece Sfanta este supranumita „Doamna” sau „Imparateasa Cerului”, iar cultul ei este strans legat de al Celui Care S-a nascut dintr-Insa. De altfel, sarbatorile cele mai vechi ale Maicii Domnului apar in forma lor prima ca sarbatori ale Mantuitorului. Cel mai nou dintre praznicele inchinate Maicii Domnului este cel de astazi, Intrarea Maicii Domnului in Biserica („Praesentatio Beatae Mariae Virginis ad Templum”, „He eisodos tes theotokou” – Ducerea Fecioarei Maria la Templu). Este numit in popor Vovidenia, de la termenul slavo-rus „Vovedeni o hrma Presviati Bogoroditi”. Se sarbatoreste anual in 21 noiembrie, in amintirea zilei in care Sfintii Parinti, Ioachim si Ana, au dus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu, unde a ramas pana la 14-15 ani, ca una care, inca inainte de zamislire, fusese harazita Domnului de catre parintii ei. Sfintele carti bisericesti – printre care si scrierea apocrifa „Protoevanghelia lui Iacob”, apostol, primul episcop al Ierusalimului – povestesc ca Ana, cea pururi pomenita, care toata viata ei a fost stearpa, a luat indemn din Cartea Sfanta la ceea ce s-a petrecut cu cealalta Ana, mama prorocului Samuel, si Il ruga, impreuna cu barbatul ei Ioachim, pe Stapanul firii, sa le daruiasca un prunc, fagaduind ca, daca le va implini cererea, indata il vor darui si il inchina lui Dumnezeu. Domnul le-a ascultat rugaciunea fierbinte si staruitoare si astfel a nascut Sf. Ana, la Nazaret, pe cea care a inceput mantuirea neamului omenesc, pe Preasfanta de Dumnezeu Nascatoare si Pururea Fecioara Maria. Iar cand a implinit trei ani, au luat-o parintii ei si au dus-o la templul din Ierusalim si au incredintat-o preotilor. Iar arhiereul de atunci, Zaharia, i-a dat copilei, din insuflarea Domnului, cea mai inalta cinstire, ducand-o in cele dinauntru ale Bisericii, in Sfanta Sfintelor, unde intra numai arhiereul, o data pe an. Aici, in templu, a ramas fecioara, petrecand 12 ani in sfanta vietuire. Apropiindu-se vremea Bunei-Vestiri, Fecioara Maria a iesit de la templu, dezvaluindu-le preotilor ca a fost fagaduita lui Dumnezeu inca din leagan si ca ea insasi a ales o viata de feciorie neintrerupta. Drept aceea, ea a fost logodita cu dreptul Iosif, ruda sa, in varsta de 84 de ani, ca sub chipul casatoriei, sa se pastreze curata in lume. In sec. al VI-lea, sub domnia lui Iustinian, s-a ridicat la Ierusalim „Biserica Sfanta Maria cea Noua”, iar a doua zi dupa hram, care a avut loc in 20 noiembrie 543, s-a sarbatorit prima data Intrarea Maicii Domnului in Biserica. In calendarul popular, Vovidenia este o sarbatoare a luminii care nu trebuie sa se lase invinsa de intuneric, desi este asezata in prag de iarna, o sarbatoare a privirii dintru inceputuri, a ochiului curat, de aceea taranii obisnuiau sa sfinteasca la biserica un fuior de canepa, cu care se stergeau apoi la ochi. Tot in aceasta zi se aprind lumanari pentru cei care au murit neimpartasiti, fara lumanare, aceste „lumini de veci” fiind cat un stat de om pe vremuri. Se spune ca asa cum va fi vremea la Vovidenie va fi toata iarna si daca se intampla sa ninga, va fi o iarna grea. Praznicul de astazi anticipeaza Taina sfanta de Craciun, a Nasterii cu trup a Cuvantului lui Dumnezeu, a Mantuitorului Iisus Hristos . (L.J.)
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.




