Competiție între elevi dedicată memoriei lui L. C. Babeș

Competiție între elevi dedicată memoriei lui L. C. Babeș. Prima ediție a Cupei Liviu Cornel Babeş, concurs de schi dedicat elevilor, are loc astăzi pe pârtia Bradul din Poiana Brașov. Este pârtia pe care eroul-martir Liviu Corneliu Babeş s-a autoincendiat, în 2 martie 1989, în semn de protest faţă de regimul comunist.

Evenimentul a fost anunțat abia ieri, astfel că și astăzi se fac înscrieri, înainte de start.
Competiția este organizată de Asociaţia 15 Noiembrie 1987, în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local Braşov, Clubul Sportiv Corona Braşov – secţia de schi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi ALRUE Braşov Decembrie 1989.

Cursă RATBV gratuită; înscrieri se fac și înainte de start

Competiție între elevi dedicată memoriei lui L. C. Babeș. La această primă ediţie a Cupei „Liviu Cornel Babeş” pot participa, gratuit, elevii din municipiul Braşov de toate vârstele. Ei vor concura pe trei categorii, respectiv clasele 0-4, clasele 5-8, clasele 9-12, cu subcategoriile fete/băieţi.
Înscrierea s-a făcut prin intermediul unităţilor de învăţământ, dar există şi posibilitatea înscrierii „la start“, în ziua concursului, între orele 8.30 – 9.00, la cortul de la baza pârtiei Bradul. Pentru a participa la acest concurs este nevoie de acordul părinţilor.
O cursă specială RATBV, care va pleca din Livada Poştei, la ora 8.00, de la peronul pentru autocare, le va asigura copiilor şi însoţitorilor acestora transportul gratuit spre Poiana Braşov.

Şi urcarea cu teleschiul pentru manşa de concurs va fi gratuită. Toţi participanţii vor primi, pe lângă diplomele de participare, şi o broşură cu povestea lui L. C. Babeş.

Câştigătorii din fiecare categorie vor primi diplome, cupe, medalii, termosuri, căciuli, bandane, cărţi, caiete, pixuri, vouchere pentru diferite activități de relaxare.

„Să nu lăsăm să se aştearnă praful peste acest gest de curaj”

„Prin această competiţie, dorim să păstrăm vie în rândul tinerei generaţii memoria eroului-martir Liviu Cornel Babeş. Ca braşoveni, ca români, suntem datori să nu lăsăm să se aştearnă praful peste acest gest de curaj şi să le arătăm tinerilor ce sacrificii au fost făcute pentru ca ei să fie astăzi cu adevărat liberi.

De asemenea, ne propunem ca prin organizarea acestui eveniment sportiv să promovăm şi să încurajăm practicarea schiului alpin în rândul copiilor, să cultivăm spiritul de competiţie şi de fair-play.

Ne dorim ca această competiţie să devină o tradiţie prin care să marcăm anual comemorarea martirului Liviu Cornel Babeş”, a declarat Marius Boeriu, preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987.
Asociația a fost implicată încă din 1990 în toate acţiunile de comemorare a eroului L. C. Babeş.

„Stop Morder, Auschwitz = Brașov”

În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Corneliu Babeș și-a dat foc pe pârtia Bradul, în faţa câtorva sute de turiști români și străini. Înainte de a se autoincendia, a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Morder, Auschwitz = Brașov”. Era electrician la Trustul de Prefabricate și, în timpul liber, artist plastic amator, unul talentat.

La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, cei mai mulți turiști străini.
Babeș găsește, astfel calea de evadare dintr­-o lume aberantă, dintr-­o societate care seamănă din ce în ce mai mult cu un lagăr, mai ales Brașovul, după revolta anticomonistă din 15 Noiembrie 1987.

Dar acţiunea sa depăşeşte limitele unui gest individual de suicid. Liviu Corneliu Babeş face sacrificiul suprem deliberat, cu un scop politic, pentru a atrage atenţia opiniei internaţionale asupra crimei la care este supus poporul român de către dictatura ceauşistă.

Mobilizată rapid, Securitatea intervine şi îl transportă pe Babeş la spital, unde moare în scurt timp.
Temuta instituţie represivă îşi continuă „opera” de escamotare a adevărului, de denigrare a omului Liviu Corneliu Babeş, şi implicit, de discreditare, de pângărire a gestului său.

Însă, turiştii care s­-au aflat atunci pe pârtie, după ce şi­-au revenit din şocul produs de teribila imagine, au avut grijă să spună adevărul şi să împrăştie vestea despre ororile din România care îi împing pe oameni la astfel de gesturi.
În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunţ scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.

Martori la istorie

Unul dintre turiștii martori la momentul autoincendierii brașoveanului este scoțianul Douglas Wallace, prezent la comemorarea a 25 și a 30 de ani. Jurnalistul brașovean Claudiu Loghin l-a descoperit în Canada, iar membrii Asociației 15 Noiembrie 1987 l-au invitat la Brașov.

Wallace a fost primul care a ajuns lângă el când a început să coboare pârtia Bradul în flăcări. Scoţianul, care pe atunci avea 24 de ani, şi-a dat haina de pe el ca să stingă flăcările ce îl ardeau pe om de viu.
„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese.

Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze.

Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem. Brutal! Crunt! Nu înţelegeam despre ce este vorba. La început am crezut că este vorba despre un accident.

Când flăcările au început să se ridice la câţiva metri în aer… a fost pur şi simplu îngrozitor. Un coşmar. Nu aş dori asta nimănui!”, a spus Douglas Wallace în 2014, când a fost prima dată prezent la comemorarea lui Babeș.

„Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare”

Întrebat ce crede despre sacrificiul românului, dacă a meritat sau nu, scoţianul a răspuns cât se poate de natural:

„Simplul fapt că nu mai trăieşti sub teroare… spuneţi-mi voi! Trăiţi aici! Trebuie să fi meritat, să existe şi o latură pozitivă a tot ceea ce s-a petrecut atunci. Niciodată nu aş fi crezut că o să am o conexiune de acest gen cu România!”, a afirmat Douglas Wallace.
Securitatea a încercat atunci să-l convingă că Babeș era nebun și să-l „mituiască” cu o haină veche, ponosită, în locul celei arse.
Scoţianul, însă, convins că a luat parte la un eveniment marcant pentru el şi pentru români deopotrivă, s-a dus glonț la presă să relateze ceea ce a văzut.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian”, aparţinând lui Ion Raţiu. Articolul a fost apoi preluat și de prestigiosul „The Sunday Times”.
În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou-Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem cetăţean de onoare al Brașovului.