Comoara ascunsă în deșeurile din natură și din gospodării

Comoara ascunsă în deșeurile din natură și din gospodării.

Sistemul de producere a energiei cu biomasă ajută la o bună gospodărire a comunităților. Tot ce rămâne în urma curățeniei de primăvară din curți și livezi, toți brazii de Crăciun, uscăturile din păduri sau crengile adunate de râuri pot fi folosite pentru producerea de energie termică. Aceasta a fost una dintre temele Conferinței BioEcoSilva, organizată în județul Brașov de Asociația Eco Harmony și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului. Evenimentul a adus laolaltă o serie de experți în domeniul bioeconomiei, dar și cadre universitare, manageri de proiect, oameni de afaceri și studenți.
Vorbitorii au subliniat importanța recuperării deșeurilor lemnoase și vegetale pentru a produce energie termică. Un model de business care poate funcționa în orice comunitate, mai ales în cele din mediul rural.

Conferința a fost deschisă de Borbely László, consilier de stat, șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României. Impresionat de numărul mare de participanți – aproape 80 – el a insistat pe faptul că proiectele de acest tip fac bine și comunităților, și mediului și, în esență, populației.

„De ani de zile ne străduim să le spunem celor care sunt la cârma țării că e important să te duci spre natură, să folosești ceea ce este în natură. Să folosești cu cap, fără să distrugi. De exemplu, oameni inteligenți au făcut centrale pe biomasă în peste 200 de localități din țară. Clădirile publice de acolo au încălzire pe biomasă, adică din resturi de tot felul. Este și sănătos, este și eco și este util pentru populația acelei localități”, a spus acesta.

Au urmat prezentări ale proiectelor coordonate de Green Energy. Clusterul covăsnean promovează de ani buni sistemul de producere de energie pe bază de biomasă. Dar nu este singurul proiect bazat pe principiile bioeconomiei. Unul dintre aceste proiecte, aflat în derulare alături de mai mulți parteneri europeni, este Bio Vill.

Inginerul Bartha Sándor a proiectat și centrale termice, automatizate, pe bază de biomasă. „Noi am produs aceste centrale din surse proprii. Sunt foarte eficiente, foarte comode și sunt sigure”, a precizat acesta în cadrul prezentării sale.

Institutul de prognoze economice al Academiei Române a fost de asemenea prezent, prin dr. Carmen Păuna. Ea a vorbit despre Rural Bio Up, un proiect finanțat prin programul Horizon. „Proiectul încearcă să găsească soluții economice, de mediu și sociale din zonele rurale. În proiect sunt implicate mai multe entități din estul Europei și specialiști din partea vestică a continentului”, a spus dr. Păuna.

Prezent la conferință, Dragoș David, președintele Agenției Metropolitane Brașov, a vorbit despre construcțiile din lemn. Agenția este partener în programul Build in Wood, finanțat de asemenea prin Horizon. „Dacă vreodată va fi introdusă în PIB inteligența poporului român, am fi o națiune foarte bogată”, a spus Dragoș David. El a insistat pe faptul că proiectul în care Agenția este partener urmărește punerea în valoare a lemnului pentru construcția de locuințe.

Nu a lipsit din cadrul conferinței prezentarea rezultatelor unei cercetări în bioeconomie referitoare la salcia energetică. Dr. Bartha Sándor, cercetător în bioeconomie, a vorbit despre biorafinare. „Ideea este să extragem componente valoroase din această materie, lemnul, obiectul cercetării fiind salcia”, a spus acesta.

În cadrul conferinței a fost prezentat și Proiectul CEE 2 ACT. „Proiectul se referă la dezvoltarea strategiilor bazate pe bioeconomie în țările din Europa centrală și de est”, a spus Maria Gaspar, de la Asociația ASIMCOV. Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni și un buget de 4 milioane de euro. În proiect sunt 17 parteneri din tot atâtea state.

Managerul proiectului Bio Rural, Boglarka Vajda, a vorbit despre Rețeaua Europeană de Bioeconomie Rurală și a lansat și o invitație către cei prezenți: „Vă încurajez pe toți să vă înscrieți pe rețeaua de bioeconomie rurală – biorural.eu – unde veți găsi un set de instrumente care vă vor ajuta. Veți găsi aici exemple de bună practică, modele de succes, cercetări, articole, idei și modele business”.

Printre experții care au susținut discursuri și prezentări au mai fost și Bagoly Miklós Levente, expert în silvicultură și prelucrarea lemnului, Orsolya Zsidó, expert Green Deal. În timpul conferinței au fost selectate câteva cuvinte-cheie de la cei care au susținut prezentări sau discursuri. La încheierea evenimentului, președintele clusterului Green Energy, Vajda Lajos, a ales și el un astfel de cuvânt.

„Aici sunt foarte multe cuvinte-cheie. Pentru mine cuvântul-cheie este sinceritatea. Dacă în aceste relații suntem sinceri, atunci într-adevăr putem schimba lumea”.