Clădirile scorojite ale Brașovului ar putea fi „cosmetizate” cu bani de la Primărie. Dar, nu sunt…

În toată lumea, clădirile cu valoare de monument istoric au parte de atenție deosebită, atât din partea turiștilor, cât și a societății civile și a autorităților. Cel puțin așa ar trebui. Astfel, cei care dețin din tată-n fiu sau s-au trezit cu o astfel de moștenire, ar trebui să se îngrijească de aceste imobile care păstrează identitatea națională.

Multe state europene, precum Austria și Luxemburg, au înțeles acest lucru și au luat măsuri în consecință. Din păcate, românii sunt codași la acest capitol. Nu este nevoie să analizăm statistici în acest sens, întrucât situația este evidentă la o simplă aruncătură de privire în jur. Brașovul nu face excepție.

În ceea ce ne privește, ca români, respectiv brașoveni, am permis ca mai bine din jumătate din clădirile istorice să se degradeze, pe de o parte din cauza costurilor ridicate pentru reabilitarea lor, pe de alta, din alte interese. Cel puțin, pe strada Postăvarului din centrul orașului, câteva imobile sunt lăsate în paragină cu bună știință, doar-doar se vor prăbuși, iar în locul lor să fie ridicate fără alte bătăi de cap clădiri moderne. Un alt exemplu ar fi „Hanul Pietrele lui Solomon”, despre care am scris la începutul acestui an AICI.   

Merită să amintim aici și de starea jalnică în care se află Cetățuia Brașovului, construită în secolul al XVI-lea și ajunsă în proprietate privată cu doar două decenii în urmă, în urma unei conjuncturi cu interes economic, spre paguba brașovenilor. La ora actuală, putem spune că deasupra Brașovului tronează o fortificație scorojită, străjuită de jur împrejur doar de plăcuțe pe care scrie „Atenție, cade tencuiala!”. Acest obiectiv istoric este pe cale să fie redat statului român, apoi sperăm comunității brașovene. Săptămâna trecută, Tribunalul Brașov a dat câștig de cauză Primăriei Brașov, care a solicitat instanţei să constate că Aro Palace nu este proprietarul de drept al Cetăţuiei şi că aceasta ar trebui să fie în proprietatea municipiului sau a statului român (cărui i-a cerut să vină ca intervenient), fiind vorba de un monument istoric de interes naţional. Detalii AICI 

 Sute în oraș, mii în județ… 

În acest moment, în municipiul Brașov sunt înregistrate 388 de clădiri monumente istorice (în rezervațiile de arhitectură centrul istoric, Șchei și Brașovul Vechi), după cum ne-a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Brașov, Sorin Toarcea.

Totuși, Direcția Județeană de Statistică a contorizat mult mai multe astfel de imobile cu ocazia ultimului recensământ al populației, în județ fiind mii de clădiri istorice care au nevoie de intervenție pentru conservare. 

În cazul celor cu bunăvoință, care și-ar fi dorit să-și reabiliteze cel puțin fațadele și nu aveau fonduri suficiente (mulți dintre proprietari fiind pensionari), nu erau prea multe posibilități pentru astfel de investiții, mai ales dacă în imobil locuiesc mai multe familii, fiecare cu bugetul său, iar primăriilor nu le era permis să intervină la proprietăți private nici măcar la fațade.

Lege avem, trebuie doar aplicată

Dar de câteva luni autoritățile nu mai au nici o scuză, pentru că a intrat în vigoare „legea fațadelor” care permite Primăriei să finanțeze jumătate din costul lucrărilor. Acum, edilii și proprietarii clădirilor vechi sunt practic obligați, să le renoveze, în caz contrar pot fi amendați.  

Astfel, prin Legea 166/2016, care aduce completări la Legea nr. 153/2011, privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, este posibilă renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani sub forma unor taxe de reabilitare termică.

De asemenea, autorităţile publice locale pot prelua parţial sau integral aceste cheltuieli dacă respectivele clădiri sunt în „zone protejate şi în zone de protecţie a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial”.

Alții sunt mai harnici

Sunt primării în ţară care au dat deja curs demersurilor, trimițând notificări proprietarilor de clădiri istorice, cea din Timișoara situându-se în frunte, urmată de Cluj, dacă ar fi să facem un clasament.

„Dintre cele 388 de clădiri la care am făcut referire anterior, o mare parte au nevoie de intervenții, cel puțin la nivel de fațadă. Nu există un studiu care să ia fiecare clădire în parte și să o analizeze din punct de vedere al necesarului de lucrări (începând cu lucrări de refacere a fațadei, până la intervenții la structura de rezistență). Până la sfârșitul anului sperăm să avem o procedură, care să conțină și o serie de criterii, astfel încât să putem stabili care sunt clădirile ce vor fi reabilitate cu sprijinul municipalității. Totdată, sperăm ca în bugetul pentru 2017, Consiliul local să aprobe sume pentru aceste reabilitări”, a specificat Toarcea.

Sursa citată a adăugat că nici o clădire privată nu a fost reabilitată până în prezent cu fonduri publice, doar clădiri publice, aparținând municipalităţii (cum ar fi pe strada Prundului, la nr.1).