Circa 50.000 de brașoveni sărbătoresc duminică Învierea lui Cristos

Aproape două mi­li­oane de români, dintre care circa 50.000 de brașoveni, romano-catolici, evanghelici, refor­mați – români, maghiari, germani – sărbătoresc duminică Învierea Domnului, odată cu sute de milioane de creștini din întreaga lu­me, după tradiții de aproape 2.000 de ani. De aceea, concetățenilor noștri le urăm: Sărbători Fericite! Boldog Húsvéti Ünnepeket! Frohe Ostern!

După regula stabilită la Sinodul ecumenic de la Niceea (325), Paştele se serbează în prima duminică de după lună plină, care urmează echinocţiului de primăvară (fixat de Sinod la 21 martie). Dar, din cauză că Biserica Ortodoxă continuă să dateze Paştele după vechiul calendar iulian, rămas în urmă cu 13 zile faţă de calendarul gregorian, adoptat încă din 1582 de către Biserica Catolică, Paştele poate cădea la catolici între 22 martie şi 25 aprilie, iar la ortodocşi între 4 aprilie şi 8 mai. Ultima dată când am celebrat împreună a fost în 2017 și se va întâmpla din nou abia în 2025. Oricând ar fi celebrată Învierea Domnului, ea rămâne un mister al credinţei prin care s-a arătat oamenilor dragostea infinită a lui Dumnezeu, care „atât de mult a iubit lumea, încât L-­a dat pe unicul Său Fiu, pentru ca acela care crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.

,Sărbătorile Paştelui sau „triuduum­ul pascal” (cum se numesc la catolici) au început deja din Joia Sfântă, când a avut loc Liturghia ce reaminteşte Cina cea de Taină. Oricând ar fi celebrată Învierea Domnului, ea rămâne un mister al credinţei prin care s-a arătat oamenilor dragostea infinită a lui Dumnezeu, care „atât de mult a iubit lumea, încât L-­a dat pe unicul Său Fiu, pentru ca acela care crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică”.

La romano-catolici, Slujba de Înviere poartă denumirea de Vigilia Pascală, pentru că în noaptea de sâmbătă spre duminică, Biserica stă de veghe, aşteptând Învierea lui Cristos şi o celebrează prin tainele sfinte, întreaga ceremonie, care se săvârşeşte noaptea, fiind considerată „apogeul întregului an liturgic”.

Tradițiile de Paști nu diferă prea mult

Tradiţiile de Paşti ale credincioşilor romano-­catolici, reformaţi şi evanghelici, în speţă ale concetăţenilor noştri (braşoveni), ale maghiarilor şi saşilor, dar şi ale românilor care aparţin acestor confesiuni, nu diferă prea mult de cele pe care le practică ortodocşii la aceleaşi Sfinte Sărbători. Acum este momentul în care fiecare simte nevoia de a se apropia de Biserică, participând măcar la slujba din noaptea Învierii sau la Liturghia din acea duminică. O importanţă deosebită se acordă pentru masa familială din prima zi de Paşti, când se consumă alimente rituale, mielul şi ouăle roşii, comemorând jertfa cristică, şi cozonaci. Interesant de remarcat este faptul că întâlnim obiceiul încondeierii ouălor, cu motive vegetale şi geometrice, în Ungaria chiar obişnuindu­-se să se scrie versuri, în special pe ouăle pe care fetele de măritat le dăruiesc băieţilor.
Cea mai cunoscută tradiție catolică de Paști la noi în țară este stropitul. Obiceiul provine din Germania și simboliza purificarea. La început, stropitul se făcea cu apă, însă în prezent este folosit și parfumul. Mai mult, întrucât apa provine din fântâni, a apărut și împodobirea cu ouă colorate a fântânilor (reprodus și în Brașov timp de doi ani) din satele populate de catolici. Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică și în amintirea zeiței fertilității și a primăverii, Ostera. De aici vine și denumirea Paștelui în germană, „Ostern”. Ca și la ortodocși, felul lor tradițional de mâncare pentru masa de Paști este tot mielul, iar în a doua zi de Paște, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paști casele se decorează cu ramuri înmugurite, cu flori și cu salcie, iar copacii sunt împodobiți cu ouă. Copiii se întrec în găsirea și rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc.