Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli… / Ce determină epuizare, frustrare şi o scădere a motivaţiei

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

La o lună de la începerea cursurilor anului școlar 2025–2026, Asociația Comunitatea pentru excelență în management școlar (CEMS) i-a întrebat pe directori cum se simt și cum a fost pentru ei această perioadă. Starea de spirit a acestora este marcată de un amestec de epuizare, frustrare și o scădere a motivației, determinate de volumul mare de sarcini administrative și de incertitudinile legislative.

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

1.  Prima lună a fost percepută ca fiind mai dificilă și mai solicitantă comparativ cu anii precedenți:
–  dinamica rolurilor de director și de profesor: obligația de predare afectează capacitatea de a se concentra pe managementul strategic și planificarea pe termen lung – peste jumătate dintre respondenți au norma minimă de predare de 10 ore (50,7%), iar pentru restul aceasta crește până la 18 ore inclusiv;
–  volumul de muncă: începutul de an școlar, chiar și fără schimbări majore, este întotdeauna aglomerat, dar presiunea de a implementa noi reglementări și de a gestiona comasările și noile norme didactice a adăugat o încărcare considerabilă – 68,1% dintre directori resimt acest început de an școlar ca fiind cel mai dificil dintre ultimii ani.

Prima lună de școală a fost percepută ca fiind sufocantă și supraaglomerată, cu un volum excesiv de sarcini, de multe ori „fără precedent” sau „mult mai grea” decât în anii anteriori. Un accent puternic este pus pe presiunea birocratică și multitudinea de documente, activitatea fiind percepută ca „haotică și plină de hârtii” și de situații urgente, cu „termene foarte scurte”.

În comparație cu anii trecuți, luna a fost marcată de o creștere a numărului de sarcini și de stres, generat în special de implementarea măsurilor de austeritate, de noile reglementări și de necesitatea de a gestiona „bursele sociale” și alte programe sociale.

Rolul de profesor afectează capacitatea de îndeplinire a sarcinilor de management și planificare strategică pentru 78,5% dintre directori, iar pentru 43,8% dintre ei afectarea este apreciată ca fiind severă: „Sunt sarcini și urgențe la care nu am putut răspunde în timp util. Am crezut că nu va fi complicat, dar cele 10 ore înseamnă 2 zile în care nu pot fi director”

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

2.  Motivați, dar epuizați
Datele colectate în cadrul chestionarelor CEMS pentru începutul anului școlar 2025-2026 evidențiază manifestarea unui nivel încă bun de implicare profesională – 32,6% dintre directori se simt implicați și motivați să își îndeplinească sarcinile complexe, iar 34,7% dintre ei au dat un răspuns neutru.

46,5% dintre respondenți au sentimentul că nu sunt apreciați pentru efortul depus în rolul de director. Când directorii nu se simt recunoscuți de către autorități sau comunitate, motivația și entuziasmul de a îndeplini sarcinile complexe scad. Răspunsurile evidențiază însă o bună capacitate de automotivare a directorilor: 38,9% dintre ei au răspuns cu „acord” sau „acord total” la afirmația că „simt bucurie/entuziasm la fel de mare – ca în anii precedenţi – să merg la școală și să interacționez cu elevii, colegii și părinții”.

Îngrijorător este că, în ceea ce privește nivelul de epuizare profesională (burnout), majoritatea respondenților, 85%, au raportat valori situate în zona superioară a scalei (4 sau 5, din 5). Acest rezultat indică o percepție accentuată a stresului și oboselii acumulate, mai ales în contextul volumului crescut de responsabilități și al cerințelor administrative din debutul de an școlar.

O explicație pentru nivelul înalt de epuizare poate fi și faptul că deși respondenții au manifestat un grad înalt de implicare și motivație profesională, echilibrul între viața profesională și cea personală este perceput ca fragil – 63,2% sunt în „dezacord” sau „dezacord total” cu afirmația „Simt că am un echilibru rezonabil între viața profesională și cea personală”.

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

3.  Intenția de a rămâne directori
Cel mai concludent indicator al stării de spirit este distribuția răspunsurilor privind intenția de a candida la următorul concurs pentru un nou mandat de director.

Sub presiunea dificultăților și a epuizării, trei din patru directori au dubii cu privire la participarea la viitorul concurs. Unii declară că sunt indeciși (47,9%), iar alții au afirmat că nu intenționează să mai candideze (27,1%). Acest lucru semnalează o criză de leadership la nivelul unităților de învățământ.

Cei 75% au fost întrebați care ar fi motivul principal pentru care rolul de director nu mai este atât de important pentru ei. O temă centrală a răspunsurilor este salariul, fiind considerat „insuficient”, „foarte scăzut” sau „nemotivant”, adesea în comparație cu volumul mare de muncă și cu salariul pe care l-ar obține ca simplu profesor.

Un alt aspect frecvent menționat este volumul de muncă și epuizarea, care includ „suprasolicitarea” din cauza multitudinii sarcinilor și responsabilităților, „birocrația” excesivă și lipsa timpului liber sau a timpului pentru „management de calitate”.

Nerecunoașterea muncii și a profesiei este o altă problemă importantă, tradusă prin lipsa de apreciere, sentimentul că munca și sacrificiile nu sunt răsplătite, la care se adaugă degradarea statutului cadrului didactic. De asemenea, directorii se confruntă cu stresul și instabilitatea cauzate de presiunea administrativă, „schimbările venite peste noapte” și implicarea factorului politic.

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

Analiza răspunsurilor deschise a relevat teme recurente legate de nevoia de sprijin, comunicare mai eficientă, reducerea birocrației și clarificarea procedurilor. Cuvinte precum „timp”, „resurse”, „colaborare”, „sprijin” apar frecvent, ceea ce sugerează că directorii simt nevoia unei susțineri instituționale mai consistente.

Acțiunile și măsurile dorite de directori se concentrează în primul rând pe reducerea volumului de muncă și pe eliberarea de sarcini didactice și administrative.

Cea mai frecventă solicitare este „degrevarea totală de ore de predare”, sau, cel puțin, micșorarea normei de predare, care să le permită să se concentreze pe management. Pe locul doi se află debirocratizarea și descentralizarea, solicitându-se „eliminarea unor elemente de birocratizare excesivă” și transferul sarcinilor sociale (precum dosarele pentru bursele sociale și tichetele) către alte instituții. Nu în ultimul rând, directorii doresc un „salariu motivant” și „stabilitate legislativă”, precum și autonomie în deciziile locale.

Corelând cu răspunsurile anterioare, se observă că aceste propuneri de măsuri sunt o reacție directă la dificultățile majore menționate anterior: salariul necorespunzător și volumul excesiv de muncă, stresul cauzat de birocrație și lipsa de predictibilitate.

Cine se va mai înscrie la concurs pentru posturile de directori de școli…

În concluzie, debutul anului școlar 2025-2026 este caracterizat de angajament ridicat, dar și dificultate semnificativă, iar prioritățile identificate de respondenți indică direcții clare pentru intervenții de suport organizațional și formare managerială adaptată contextului actual.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 4-6 octombrie 2025, a avut 144 de răspunsuri validate, fiind completat de directori din 31 de județe, cu următoarea distribuție:

• Nivel de învățământ (cel mai înalt): preșcolar 6,3%, primar 2,8%, gimnazial 56,9%, liceal 34%;
• Dimensiunea unității de învățământ: sub 300 de elevi – 27,8%, 300-800 de elevi – 46,5% și 25,7% au peste 800 de elevi.