Cinci angajaţi la Laboratorul de Expertize Criminalistice BRAŞOV, pentru şase judeţe! „Recompensa”?! Salarii mai mici, de la 1 ianuarie 2018

Declanşat vinerea trecută, pe fondul scăderii salariilor, protestul experţilor criminalişti din întreaga ţară continuă, discret, fără să afecteze activitatea instanţelor, după cum ne-a explicat liderul de Sindicat, Ioana Ionescu.

Experții criminaliști și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC), membri ai sindicatului și salariați neafiliați, protestează față de diminuarea veniturilor salariale nete, începând cu luna ianuarie 2018, în procente cuprinse între 25% și 35%. Solicitarea angajaţilor INEC este de a se menţine venitul net pentru fiecare categorie de angajat la nivelul lunii decembrie 2017.

Un alt motiv de protest este lipsa unui răspuns la demersurile lor repetate cu privire la modificarea Legii 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, potrivit liderului de sindicat.

Diminuarea salariilor este o „lovitură” pentru experţii criminalişti, cu atât mai mult cu cât volumul de muncă este uriaş. Spre exemplu, la Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Braşov, care răspunde de judeţele Braşov, Harghita, Covasna, Mureş, Argeş şi Vâlcea, sunt doar cinci angajaţi, după cum ne-a precizat chiar şeful unităţii, dr. Comănică Bogdan Dănilă.

La nivel naţional, În cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor teritoriale din subordinea sa (cel de la Brașov şi cele de la Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Timișoara și București) activează 63 de salariați cu funcții de specialitate criminalistică, aceștia participând efectiv la activitatea judiciară procesuală.

La activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice participă doar 52 de experţi, la nivel național, care acoperă toate specialitățile de expertiză realizate în structura INEC, fapt care determină o încărcare deosebită cu dosare pe expert și o activitate desfășurată în condiții de permanentă presiune.

INEC, aflat în subordinea Ministerului Justiției, este singura entitate care întocmește și furnizează organelor judiciare, la nivelul întregii țări, mijloace de probă (expertize criminalistice) atât în cauze civile, cât și în cauze penale, iar unele din specialitățile de expertiză au o importanță deosebită în soluționarea proceselor judiciare.

„În acest sens, menționăm expertiza vocii și vorbirii (în cadrul căreia se realizează autentificarea înregistrărilor audio/video și identificarea persoanelor după voce și vorbire), expertiza criminalistică în explozii și incendii, expertiza criminalistică în accidentele de trafic terestru, pe care le efectuăm în exclusivitate. Rapoartele de expertiză ciminalistică efectuate în aceste domenii, precum și în altele, reprezintă principalul mijloc de probă în temeiul căruia organele judiciare formulează soluții în cauze deduse judecății sau aflată în cercetare”, a subliniat Ioana Ionescu.

Liderul de sindicat a precizat că experții criminaliști din cadrul INEC și al laboratoarelor din subordine au, potrivit legii, aceleași incompatibilități și interdicții ca și judecătorii și procurorii, fiind supuși acelorași presiuni determinate de încărcarea cu lucrări, implicarea în celeritatea actului de justiție, stresul și pericolele specifice acestei activități.

„Arătăm că personalul INEC face parte din familia ocupațională «Justiție», iar pentru anumite categorii de salariați din cadrul acestei familii ocupaționale de funcții bugetare («Justiție» și Curtea Constituțională), au fost deja operate modificări ale salariilor de bază, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 91/2017, de modificare a Legii nr. 153/2017.
Totodată, menționăm că, însăși Legea salarizării unitare nr. 153 din 2017 vorbește despre o serie de principii, printre care principiul nediscriminării, cel al egalității, al importanței sociale a muncii și cel al stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoașterii și recompensării performanțelor profesionale.
Or, în situația de față, nu se poate vorbi despre lipsa discriminării și a existenței egalității cu ceilalți bugetari din aceeași familie ocupațională, ale căror salarii nu vor suferi modificări în urma intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 153/2017, coroborate cu modificările aduse Codului Fiscal”, a concluzionat liderul de sindicat.