Cazul „Panoramic”: Cum a bătut vocea Brașovului milioanele și amenințările lui George Copos
S-a strigat „Fără mașini pe Tâmpa!”, iar autoritățile nu au mai putut închide ochii. Decizia Direcției de Mediu Brașov de a interzice definitiv accesul auto pentru restaurantul de pe munte este, dincolo de o victorie ecologică, o palmă dată mentalității de tip „băiat deștept” care crede că legislația de mediu este negociabilă la pachet cu investiția.
Brașovul a demonstrat din nou că are anticorpi funcționali atunci când vine vorba de simbolurile sale cele mai de preț. Noua autorizație de mediu emisă pentru Restaurantul Panoramic de pe Tâmpa pune punct unui scandal care a tensionat orașul în ultimele luni. Verdictul? Zero mașini în aria protejată, aprovizionare exclusiv cu telecabina, în afara programului cu turiștii. Pe cât de firească pare decizia în contextul unui sit Natura 2000, pe atât de greu a fost obținută. Ea vine după o luptă strânsă între un investitor obișnuit ca regulile să se îndoaie după buzunarul său și o comunitate locală care a refuzat să accepte compromisul „merge și așa”.
Strategia presiunii: „Închid totul dacă nu mă lăsați cu mașina”
În primăvară, când Garda Forestieră a pus lacătul pe drumul de șantier/poteca turistică folosită ilegal dinspre Răcădău, reacția patronului Ana Holding, George Copos, a fost una de forță. Într-un dialog purtat cu presa centrală, omul de afaceri a scos la înaintare cifrele: o investiție de peste 21 de milioane de euro în telecabină și restaurant.
A urmat și o amenințare directă, un soi de șantaj emoțional aplicat Brașovului: dacă nu primește drept de acces auto de două ori pe zi, va închide și restaurantul, și telecabina, iar 100 de oameni vor rămâne pe drumuri. Deși ambele obiective au continuat să funcționeze în mod normal pe tot parcursul disputei, argumentele logistice ale investitorului („cum să coborâm gunoiul cu telecabina?”) au încercat să transforme o problemă clară de legalitate într-o falsă problemă de management și să forțeze obținerea permisului auto prin spectrul unei suspendări a activității.
Doar că, în Brașov, tactica asta din anii ’90 nu a mai funcționat.
„Tâmpa e acasă” – Mobilizarea care a schimbat regulile jocului
Vocea brașovenilor a fost, de data aceasta, imposibil de ignorat. Grupul civic „Scut pentru spații verzi”, susținut de mii de localnici, a scos oamenii la proteste pașnice (drumeții de conștientizare) și a strâns peste 6.000 de semnături pe o petiție online.
Mesajul comunității a fost simplu: modernizarea unui restaurant legendar este de lăudat, dar ea nu poate veni la pachet cu distrugerea liniștii și ecosistemului de pe Tâmpa. SUV-urile și autoutilitarele surprinse pe traseele de promenadă montană au fost picătura care a umplut paharul.
Presiunea civică a blocat eventualele „convenții” sau portițe legale pe care autoritățile locale ar fi fost tentate să le semneze pentru a menține pacea cu investitorul. Monitorizarea atentă și contestațiile bine argumentate trimise către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) au obligat Direcția de Mediu Brașov să emită o autorizație extrem de strictă.
Precedentul de care Brașovul avea nevoie
Prin acest deznodământ, Brașovul transmite un semnal extrem de puternic pentru orice investitor viitor: banii nu cumpără imunitate în fața legilor de mediu. Dacă s-au putut investi 21 de milioane de euro în design, bucătării de top și cabluri noi, cu siguranță se vor găsi soluții tehnice și financiare pentru ca deșeurile și marfa să circule ecologic, pe sus, fără a transforma o rezervație naturală în bulevard de aprovizionare.
Panoramicul și telecabina își continuă activitatea, dar regulile sunt cele impuse de munte și de oameni, nu de patronat. Pentru comunitatea brașoveană, aceasta rămâne una dintre cele mai curate victorii civice din ultimii ani.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
