Catedrala în Centrul Civic al Brașovului – între hotărâre administrativă și controversă publică

Consiliul Local al Municipiului Brașov are pe ordinea de zi a ședinței ordinare din 30 ianuarie 2026, la punctul 53, un proiect de hotărâre care propune aprobarea actului adițional nr.  1 la contractul de concesiune nr. 4009/1993, pentru concesionarea fără licitație publică a unui teren în Centrul Civic al Brașovului destinat construirii Catedralei „Înălțarea Domnului”. Inițiator al proiectului este Primarul Municipiului Brașov.

Această inițiativă administrativă reia un contract de concesiune încheiat în 1993, în baza căruia un teren din Centrul Civic a fost alocat Asociației pentru Construirea Catedralei „Înălțarea Domnului”. Deși lucrările propriu-zise nu au început de decenii, contractul și drepturile aferente au făcut obiectul unor dispute urbanistice și juridice, inclusiv hotărâri ale instanțelor care au cerut includerea proiectului în Planul Urbanistic Zonal al zonei.

Proiectul de hotărâre din ordinea de zi nu se limitează la un simplu gest procedural: el ratifică un act adițional care menține concesiunea pentru construirea unei catedrale în inima orașului – o zonă considerată de mulți un spațiu urban de valoare publică, destinație socială și comercială, nu exclusiv cultică.

Complexitatea situaţiei

1. Dimensiunea juridică și instituțională
   Administrativ, proiectul se înscrie în atribuțiile Consiliului Local de a ratifica acte adiționale la contractele de concesiune privind terenurile din domeniul public/privat al municipiului. Un astfel de act traduce voința executivului local de a continua un raport contractual existent încă din 1993, fără licitație publică – ceea ce nu este neapărat atipic în administrația locală, dar ridică teme de transparență și de interes public.
2. Istoria și contextul urbanistic
   Proiectul Catedralei „Înălțarea Domnului” nu este o idee nouă: a fost discutat încă din anii ’90, a făcut obiectul unor modificări ale documentațiilor urbane și a unor decizii ale instanțelor de judecată, care au cerut actualizarea Planului Urbanistic Zonal al Centrului Civic pentru a reflecta inclusiv acest edificiu.
3. Reacții și percepții ale comunității
   La sfârșitul anului 2025, subiectul a readus în discuție rolul și locul unui edificiu religios în Centrul Civic. Autoritățile locale, inclusiv primarul și lideri religioși precum Mitropolitul Ardealului, au prezentat proiectul ca pe un simbol spiritual și identitar pentru comunitate.
   În schimb, opiniile exprimate public, inclusiv în spațiul online și în petiții civice, au subliniat îngrijorări privind prioritățile orașului, solicitând investiții în sănătate, infrastructură și spații publice și punând întrebări despre oportunitatea unui astfel de proiect într-o zonă centrală dens utilizată – Vezi AICI.
4. Tensiunea dintre simbol și priorități
   Dezbaterea reflectă o tensiune mai largă între valorile simbolice (loc de cult reprezentativ) și cele funcționale/urbanistice (spațiu public, servicii, priorități sociale). Astfel de proiecte rareori se epuizează în argumente pur administrative: ele ajung să pună în discuție modul în care comunitatea înțelege valorile urbane și ce fel de oraș dorește.

Punctul de pe ordinea de zi privind aprobarea actului adițional la contractul de concesiune pentru terenul din Centrul Civic nu este doar o simplă formalitate. El cristalizează o dezbatere care traversează juridicul, urbanismul și valorile comunitare, invitând consilierii locali și cetățenii să răspundă la întrebarea fundamentală: ce funcții și simboluri construim pentru orașul Brașov în secolul XXI?