Brașovul și Mica Unire – o istorie mai puțin spusă

La 24 ianuarie, România sărbătorește Mica Unire din 1859, momentul care a pus bazele statului român modern. Mai puțin cunoscut este însă faptul că, dincolo de granițele Principatelor, Brașovul a avut un rol important în susținerea acestui ideal.

În secolul al XIX-lea, Brașovul era unul dintre cele mai active centre culturale românești din Transilvania, iar ideea unirii Moldovei cu Țara Românească era susținută deschis de intelectualii locali. Unul dintre ei a fost George Barițiu, istoric și publicist brașovean, fondator al Gazetei de Transilvania.

Șcheii Brașovului, cartierul istoric românesc, au fost nucleul acestei mișcări. Acolo funcționau tipografii românești în care se tipăreau ziare, broșuri și articole ce promovau ideea de unitate națională. Gazeta de Transilvania, publicată la Brașov, ajungea peste munți, în Moldova și Țara Românească, devenind una dintre cele mai influente publicații ale epocii.

Prima Școală Românească, aflată lângă Biserica Sfântul Nicolae, nu a fost doar un spațiu educațional, ci și un loc de formare a conștiinței naționale. Acolo se discutau evenimentele politice ale vremii, inclusiv dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

În zona Centrului Vechi, Brașovul era un punct de tranzit pentru emisari unioniști și refugiați politici, care foloseau orașul ca loc sigur pentru schimb de informații, într-o perioadă marcată de cenzură și supraveghere imperială.

După 1859, românii din Brașov au trimis memorii de susținere către Alexandru Ioan Cuza, văzând în Mica Unire primul pas spre unirea tuturor românilor, inclusiv a celor din Transilvania.

De Ziua Unirii, istoricii reamintesc că Brașovul nu a fost doar un martor, ci un participant discret la acest proces. Ideile Unirii s-au tipărit, s-au discutat și s-au răspândit și aici, la poalele Tâmpei.