Braşovul, poluat „foarte rău” în noaptea de Revelion

Braşovul, poluat „foarte rău” în noaptea de Revelion

Conform monitorizării făcute de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Braşovul a fost unul dintre cele mai poluate oraşe în noaptea de Revelion, după Bucureşti şi Ilfov, fiind la acelaşi nivel cu Iaşi, Dej sau Cluj-Napoca. Acest fapt a fost cauzat de utilizarea neadecvată a materialelor pirotehnice, anunță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin intermediul secretarului de stat, braşoveanul Ionuț Sorin Banciu.

„În cursul nopții de la 31.12.2023 la 01.01.2024, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a identificat, prin intermediul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), o depășire semnificativă a limitelor admise pentru calitatea aerului, constituind astfel un pericol pentru sănătatea umană, cu depășiri evidente ale pragurilor clasificate drept «foarte rău» și «extrem de rău». Principalul focar al acestor depășiri s-a constatat în Municipiul București și județul Ilfov, unde nivelurile au depășit pragul de „extrem de rău» la mai multe stații de monitorizare. De asemenea, s-au înregistrat depășiri îngrijorătoare ale limitelor admise, în special în ceea ce privește pragul de «foarte rău», și în alte orașe, precum Cluj-Napoca, Dej, Iași și Brașov. Aceste creșteri subite ale concentrațiilor au fost atribuite în mare parte utilizării focurilor de artificii specifice sărbătoririi trecerii dintre ani”, se arată în comunicatul ministerului.

Pulberi în suspensie și coloranți

„În timpul spectaculoaselor explozii colorate în cer, sunt eliberate în atmosferă milioane de particule ce pot fi purtate pe distanțe considerabile de curenții atmosferici și pot rămâne suspendate în aer timp de mai multe ore. Modurile de dispersie, culorile sau zgomotele se produc în funcție de o serie de procese chimice complexe, focurile de artificii nefiind altceva decât explozii chimice în formă solidă. Principalele substanțe poluante eliberate de artificii sunt reprezentate de „pulberile în suspensie”, cu indicatorii PM10 și PM2,5, precum și particule ultrafine (cu diametrul sub 0,3 microni) și compuși organici volatili. De obicei, tuburile folosite în artificii conțin substanțe potențial dăunătoare, precum compușii favorizanți ai combustiei (cum ar fi „praful de pușcă”) și diverși coloranții selectați de producători (cum ar fi aluminiul, bariul, calciul, clorul, cuprul, litiul, magneziul, rubidiul, sodiul, stronțiul și titanul)”, se menționează în document.

Alte pericole

„Utilizarea neadecvată a materialelor pirotehnice reprezintă un pericol deosebit de grav, mai ales în ceea ce privește declanșarea incendiilor, cu un accent deosebit asupra celor care afectează pădurile și vegetația. Ne-am confruntat și în acest an cu astfel de probleme izolate, însă intervenția promptă a colegilor de la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a împiedicat potențiale consecințe dezastruoase pentru mediu. Aceste incendii au potențialul de a se extinde rapid către alte zone, generând pagube semnificative. Pe lângă înrăutățirea calității aerului, menționăm ca factori perturbatori poluarea fonică, extrem de dăunătoare viețuitoarelor și animalelor de companie. În unele cazuri, mirosurile pestilențiale sau deșeurile sunt și ele asociate acestor activități pirotehnice. De asemenea, particulele rezultate din explozia artificiilor pot fi dăunătoare dacă se pătrund în sol sau apă”, mai avertizează oficialii.

Se caută alternative pentru ca tradiția să fie mai puțin nocivă

Aceștia spun că ministerul încurajează respectarea naturii și a celor din jur prin adoptarea unor practici responsabile față de mediu în organizarea petrecerilor:

„Desigur, cunoaștem cu toții că un joc de artificii oferă un spectacol impresionant, dar este imperios necesar să ne îndreptăm atenția către modul în care aceste evenimente pot afecta negativ persoanele apropiate nouă. În special, mă refer aici la vârstnici, care pot resimți în mod deosebit șocurile generate de zgomotele puternice. Este important să subliniem consecințele pe termen lung asupra mediului și sănătății. Este nevoie ca aceste îngrijorări să aibă prioritate în fața momentelor de bucurie provocate de explozii și zgomot.

Nu trebuie să uităm de impactul asupra animalelor de companie. Mulți dintre noi avem câini, pisici sau alte animăluțe care pot experimenta stări de panică sau chiar se pot pierde. În plus, este esențial să avem în vedere modul în care zgomotele puternice afectează biodiversitatea. Eforturile depuse pe tot parcursul anului nu ar trebui să fie eclipsate de bucuria unui moment singular.

Este necesar să fim conștienți de toate aceste aspecte și să cercetăm opțiuni durabile pentru a menține tradiția sărbătorilor, evitând în același timp să aducem daune semnificative mediului și sănătății celor din jur. Scopul nu este să impunem restricții, ci să reevaluăm și să modernizăm modul în care sărbătorim, având la dispoziție soluții care nu doar că sunt moderne, dar pot fi chiar mai spectaculoase. Suntem în anul 2024, iar adaptarea la alternative sustenabile reprezintă o parte esențială a evoluției noastre în această eră.

Îndreptându-ne atenția asupra riscurilor asociate cu artificiile, se desfășoară la nivel global căutări intense pentru alternative durabile care să permită menținerea bucuriei sărbătorilor. Printre variantele tot mai explorate se numără dispozitivele și instalațiile luminoase LED, spectacolele cu drone de agrement, jocurile și proiecțiile de lumini sau chiar tuburile cu confetti biodegradabile”, explică Ionuț Sorin Banciu.