Brașovul, pe locul al V-lea la violență domestică asupra femeilor

Brașovul, pe locul al V-lea la violență domestică asupra femeilor

Românii sunt „campioni” la violenţă domestică și codaşi la grija faţă de femei. Ele reprezintă 75% din numărul total al victimelor violenţei în familie. Iar județul Brașov se află în rușinosul top 5 al numărului femeilor victime ale violenţei domestice.

Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică arată că violenţa domestică a urmat un trend ascendent începând cu anul 2014. Doar în anul izolării impuse în urma pandemiei, numărul victimelor a scăzut puţin. Un an mai târziu însă, în 2021, numărul cazurilor de violenţă domestică raportate la poliţie a crescut mai mult decât oricând în acest interval. Iar judeţul Brașov a urmat acelaşi trend.

Prin violenţă domestică autorităţile se referă la „orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima”.

În clasamentul violenţei domestice pe judeţe, după numărul victimelor la 100.000 de locuitori, judeţul Vaslui este pe primul loc în ţară, cu o medie de 583 de victime. În schimb, în 2021, judeţul cu cele mai liniştite familii a fost Timiş (cu 99,9 victime la suta de mii de locuitori). În județul Brașov numărul acestor victime de sex feminin la 100000 de locuitori este 563.5, mult mai mare decât numărul la nivel naţional-390,9.

Amploarea fenomenului depășește statisticile

Statisticile oficiale nu reflectă însă amploarea fenomenului violenţei domestice decât în măsura în care aceasta ajunge să fie raportată la poliţie. Însă, de multe ori, victimele nici nu ştiu că ceea ce li se întâmplă se încadrează, potrivit legii, la violenţă domestică.

De exemplu, conform prevederilor legii, violenţa verbală înseamnă „adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare”, iar violenţa psihică se traduce prin “impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar”.

Brașovul, pe locul al V-lea la violență domestică asupra femeilor. Violul conjugal intră la violenţă sexuală, alături de alte forme de agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate.

La acestea se adaugă forme de violenţă spirituală („subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare”), economică, socială sau cibernetică.