BRAŞOVUL, localitatea cel mai mult depopulată din 1990 încoace

Aproape 50 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990-2012, arată o statistică anexată de Guvern unui proiect de lege privind reclasificarea localităţilor din România. Pe primul loc în topul localităţilor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşovul, cu peste 76.000 de locuitori în minus, urmat la o distanţă considerabilă de Reşiţa, a cărei populaţie a scăzut cu circa 30.000. Lista este completată de Mediaş (-23.000), Hunedoara (-22.000), Petroşani, Cugir, Turnu Măgurele, Sighişoara şi Vulcan.

Guvernul a întocmit o lista a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, Executivul „încurajează unificarea administrativă” la iniţiativa autorităţilor locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţie. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Altfel, începând din data de 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului prin lege.

Localităţile vor fi reclasificate; Braşovul doar pol regional secundar

Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea orașelor și municipiilor, în funcție de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi și drumuri expres sau autostrăzi, astfel că în multe cazuri se vor alipi în componența orașelor și localități apropiate mai mici.
Localitățile urbane vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanță națională; municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională); municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională); municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională); municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională); municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate (unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă).
La rândul lor, localitățile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcție de loc central, având o populație de minimum 2.000 locuitori, poziție geografică favorabilă și potențial de dezvoltare socio-economică) și alte comune. Satele componente sau aparținătoare își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale.

Braşovul se află, alături de Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani,Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu-Vâlcea, printre municipiile poli regionali secundari (condiţii: peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională, sedii de instituţii de interes judeţean /supra-judeţean, accesibilitate la sistemele de transport, minim o universitate, spitale de categoria III ŞI IV / V, minim o entitate de Inovare şi Transfer Tehnologic):

Fundata a pierdut 44,8% dintre locuitori

În funcție de dotările comunelor, de proporția de salariați, de canalizare sau de existența toaletelor în interiorul sau inafara casei, cele în care condițiile sunt mai precare vor fi unite, în cazul în care nu se remediază până în 2025.
Noile clasificări vor putea fi utilizate pentru direcționarea anumitor tipuri de investiții spre localități/arii cu probleme de dezvoltare.

Statistica publicată de Guvern cuprinde şi o listă a comunelor în care au fost înregistrate scăderi accentuate de populaţie (peste 30%) în perioada 1991 – 2012. Comuna Balsa (-49,1%) din judeţul Hunedoara este localitatea din România în care s-a înregistrat cea mai dramatică scădere a populaţiei, reiese din datele publicate de Executiv. Şi comuna braşoveană Fundata are o scădere drastică, de minus 44,8%. Puteţi consulta lista aici.

Scădere de 14,6% în mediul urban al judeţului

Potrivit şefului Statisticii braşovene, Ion Popescu, în perioada 1992-2012 numărul locuitorilor din mediul urban a scăzut cu 14,6%: „Scăderea s-a înregistrat în toate localităţile urbane, cu excepţia municipiului Săcele – unde a crescut cu 1,9%. În municipul Braşov, populaţia a scăzut cu 21,8% faţă de 1992, respectiv de la 323.736, la 253.200 de locuitori”.
În schimb, într-o serie de comune populaţia a crescut. Astfel, comparativ cu anul 1992, numărul de locuitori ai comunei Sânpetru a crescut cu 1.510, la Tărlungeni erau mai mult cu 1.407 de persoane, iar la Budila cu 1.145. „Creşterea numărului de locuitori s-a înregistrat, în special, în comunele învecinate Braşovului, dar şi în cele unde populaţia de etnie rromă este mai numeroasă. Cauzele sunt migraţia unor anumite categorii sociale în zone lipsite de aglomeraţia urbană sau în străinătate, dar şi o scădere demografică în mediul urban”, a mai spus Popescu.

Pe baza statisticii publicate de Guvern, HotNews a întocmit un top al localităţilor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei, în funcţie de numărul de locuitori pierduţi.