BRAŞOVUL, al doilea oraş al Revoluţiei ca număr de victime!

S-a mai scurs un an, iar urmaşii celor care şi-au pierdut viaţa la Revoluţie văd ca de obicei ceremonii oficiale, militare şi religioase, prin care autorităţile le cinstesc memoria. Ar vrea să fie găsiţi şi adevăraţii vinovaţi pentru moartea celor ce nu mai sunt. Speranţa însă se stinge încet-încet.

Reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, revoluţionari împărţiţi în diverse asociaţii (a apărut una numită Asociaţia Revoluţionarilor Traian Gheţi, ce pare să aibă doi membri, de vreme ce pe coroană apărea numele acestuia şi al fostului lider al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, aflat acum în penitenciar), urmaşi ai eroilor Revoluţiei, foşti deţinuţi politic, dar şi elevi au participat, în Cimitirul Eroilor, din Centrul Istoric, la un ceremonial religios în memoria celor care acum 28 de ani mureau pentru libertatea tuturor. Slujba de pomenire a fost oficiată de data aceasta de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului. Reprezentanţii instituţiilor au depus coroane şi au amintit de sacrificiul eroilor. „Se cuvine să le aducem un pios omagiu celor care au murit la Revoluţie pentru că au avut un curaj imens pentru ca noi să fim azi liberi şi să trăim într-o ţară mai prosperă”, a spus Marian Rasaliu, prefectul judeţului Braşov. „Ceea ce s-a întâmplat în ’89 a fost un act de curaj, Dumnezeu să-i odihnească pe cei care s-au sacrificat pentru ca noi să ne putem exprima liber”, a afirmat şi Adrian Veştea, preşedinte Consiliului Judeţean Braşov.

La distanţă, stând lângă morminte, simpli braşoveni care au pierdut membri ai familiei în Decembrie 89 au ascultat cuvintele de omagiu care nu îi consolează. Ei încă îşi plâng fraţii pierduţi, fiii, taţii. Nu mai speră să prindă ziua în care se va face dreptate, însă îşi doresc ca măcar copiii lor să trăiască ziua în care se vor cunoaşte toate câte au fost în acele zile şi cine este vinovat de ce s-a întâmplat. Vasile Mardare (foto 7), preşedintele Asociaţiei Luptătorilor, Răniţilor şi Urmaşilor Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 (ALRUE), spune că bilanţul sângeros al Revoluţiei din Decembrie 1989 consemnează 362 de victime la Braşov, ceea ce situează oraşul pe locul al doilea în ţară, după Bucureşti. Mardare mai afirmă că anunţul făcut recent la Timişoara de către generalul Voinea, fostul şef al Parchetelor Militare, face din Braşov un oraş cu rol determinant în Revoluţia din 1989. De altfel, în timpul ceremoniei mai mulți membri ALRUE au afișat foi pe care scria „ORAŞUL BRAȘOV = MARTIR = DETERMINANT 362 de victime”, pe care apoi le-au așezat peste coroane. „Spre durerea noastră, în 17 decembrie 2017, la Timişoara, generalul Voinea, şeful parchetelor militare, a declarat că Braşovul e al doilea oraş, după Bucureşti, cu 362 de victime şi, culmea, din cele 362 de victime zice că numai în cazul a două nu se ştie cine sunt cei care au tras în ei. La restul de 360 se ştiu autorii care au tras”, susţine preşedintele ALRUE Braşov.
Monumentul-Cruce din faţa Cimitirului Eroilor Revoluţiei a fost acoperit de coroanele depuse în amintirea celor care au căzut în Decembrie 1989, pentru libertate şi demnitate. La morminte au fost aprinse candele și puse coroane, iar preoții au trecut pe la fiecare. După ce toată lumea a plecat, și eroii păreau atât de singuri, în răstimpuri au tot trecut brașoveni pentru aprinde o candelă, a se închina și a se reculege.