Braşovenii, captivi energetic şi sufocaţi de gunoaie

Braşovenii din peste 10.500 de apartamente nu mai au apă caldă la robinete de trei luni, după ce Tetkron, societatea de transport şi distribuţie, nu a mai fost alimentată de Bepco SRL, producătorul de energie termică şi electrică în cogenerare, la care are datorii şi care, la rândul său, a fost sancţionat prin sistarea gazului metan de către furnizorul Engie, pentru facturi neplătite.

Asta se întâmplă în condiţiile care municipiul Braşov, şi nu numai, ar fi trebuit să aibă deja asigurată încălzirea în sistem centralizat şi chiar energia electrică, fără să investească prea mulţi bani din bugetul propriu, fără să se îndatoreze la bănci (cum propunea, la un moment dat, un consilier local) şi rezolvând totodată, în zonă, problema închiderii gropilor de gunoi neconforme (neecologice). Adică municipiul Braşov era independent energetic şi rezolva şi o problemă de mediu pentru care mai multe primării din judeţ au primit şi sunt pasibile în continuare amenzi.

Se pierd 166,5 milioane de euro!

Vorbim despre proiectul cu finanțare europeană ce vizează managementul deșeurilor, prin implementarea unui Masterplan. În forma inițială, Masterplanul pentru judeţul Braşov prevedea realizarea unor stații de transfer şi de sortare, închiderea mai multor depozite municipale neconforme, în care s-a sistat depozitarea în 2009, printre care cele de la Codlea sau Făgăraş, dar și realizarea, la Tărlungeni, a unei instalații de valorificare energetică a deșeurilor de tip Waste to Energy (WtE – tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică), care era proiectată pentru a procesa 156.000 tone de deşeuri pe an, această din urmă investiție fiind estimată la 148 de milioane de euro. Valoarea totală a proiectului era de 176 de milioane de euro, din care aproximativ 166,5 milioane de euro nerambursabili, lider de proiect fiind Consiliul Județean Brașov. Masterplanul viza aproape toate localitățile din județul Brașov, care au constituit în acest scop o Asociație de Dezvoltare Comunitară (ADI) „ISO Mediu”. Contractul pentru implementarea Masterplanului pentru judeţul Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor a fost semnat din 2010, urmând a fi finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu 2007-2013.

Consiliul Judeţean a început de acum şase ani demersurile pentru realizarea acestei unităţi, dar de fiecare dată când a fost lansată licitaţia pentru alegerea consultantului de specialitate pentru acest obiectiv, fie documentaţia transmisă de administraţia judeţeană a fost respinsă de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fie au apărut contestaţii. În 2013, administrația județeană a ajuns la concluzia că „nu se poate”, motivul invocat fiind că a „dispărut” și materia primă, cantitatea de deşeuri menajere din judeţ scăzând, cel puţin în scripte, foarte mult, iar o unitate care să deservească doar judeţul Braşov nu ar mai fi, chipurile, fezabilă.
La momentul respectiv, s-a vehiculat ideea că realizarea staţiei de neutralizare şi valorificare a deşeurilor menajere de la Braşov va face obiectul unei alte cereri de finanţare, care ar urma să fie depusă în ciclul bugetar european 2014-2020 şi, pentru că presupune costuri foarte mari, pentru a deveni rentabil, ar trebui să deservească cel puţin o microregiune din care să facă parte trei judeţe, probabil Braşov, Harghita şi Covasna.

Nici problema deşeurilor nu e rezolvată

Acum două luni, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Adrian Gabor, anunţa că,  din 6 iunie, pentru că în campania electorală s-ar fi interpretat, primarii a peste 20 de localităţi care nu au contract de salubrizare şi depozitare a deşeurilor vor fi sancţionaţi drastic. El s-a arătat nemulţumit de cantitatea de deşeuri declarată, fiind convins că se ascunde gunoiul sub preş, în cazul de faţă este aruncat la întâmplare, cum se întâmplă pe Dealul Galaţiului, lângă Făgăraş, maşinile operatorului fiind prinse în fapt. În acest context, pentru a elabora un nou Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, le-a cerut operatorilor de salubrizare şi primăriilor să transmită administraţiei judeţene toate datele din ultimii trei ani referitoare la colectarea şi depozitarea deşeurilor. „Aceste date vor sta la baza unui plan de management al deşeurilor, dar unul real. Noi avem câteva situaţii în Consiliul Judeţean, dar întotdeauna ei au scăzut cantităţile raportate, ca să nu fie prinşi că au depozitat pe unde au apucat, cum s-a întâmplat şi la Făgăraş. Nu mai putem merge cu depozitele care sunt acum şi care trebuiau închise. Ba mai mult, am înţeles că unele dintre ele au fost şi raportate că ar fi deja închise. Noi trebuie să fim realişti, să facem un plan de bătaie cu închiderea acestor rampe, pe fonduri proprii, dar nu la sume astronomice”, declara atunci Gabor.

Astăzi, Gabor ne-a declarat că nu s-au aplicat amenzile, dar zilele trecute primarii aleşi au fost chemaţi la o nouă întâlnire cu conducerea CJ, prefectul Ciprian Băncilă şi comisarul-şef al Gărzii de Mediu, pentru a li se cere să ia măsurile de intrare în legalitate în ceea ce priveşte managementul deşeurilor: „Li se cere doar să-şi facă treaba, să vină cu cifrele exacte, să licenţieze operatorii de salubritate, inclusiv pe depozitare”. 

În noul Plan Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, Adrian Gabor a afirmat că nu va mai fi inclusă unitatea de valorificare energetică a deşeurilor de la Tărlungeni. Principalul impediment, ne-a spus şi astăzi vicepreşedintele CJ, ar fi lipsa unui operator unic de salubritate. „Nu ştiu însă mai nimic despre acel plan, vreau să mă întâlnesc cu cei de la Asociaţia ISO Mediu să vedem ce putem face. Consiliul Judeţean nu poate atrage fonduri. Pentru a primi o astfel de finanţare, ar trebui ca la nivelul judeţului Braşov să existe un singur operator de salubritate, ceea ce primăriile nu vor”.