BRAȘOV. Ziua Imnului, sărbătorită la data greșită

Imnul Naţional „Deşteaptă-te, române” s-a născut la Braşov, în iunie 1848, când a fost şi cântat prima oară, avându-i drept autori pe braşovenii Andrei Mureşianu şi George Ucenescu. Cu toate acestea, din 1998, Parlamentul a decretat ziua de 29 iulie drept Ziua Imnului Naţional, pentru că în acea zi (tot în 1848) l-ar fi cântat Anton Pann pentru prima oară, la Râmnicu Vâlcea, legiferând astfel o eroare, bazată pe argumente şi documente istorice inconsistente.
Drept care astăzi sunt programate în toată ţara ceremonii dedicate celebrării Zilei Imnului Naţional. La Brașov, manifestare specială dedicată sărbătoririi Zilei Imnului Naţional al României are loc începând cu ora 10:00, în Piaţa Tricolorului. La eveniment participă oficialităţi locale şi judeţene, veterani, cadre militare în rezervă și în retragere, reprezentanţi ai partidelor politice, studenți, elevi și cetățeni ai Brașovului.
Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!”, cântat în 15 Noiembrie 1987 și în Decembrie 1989, a fost ales imediat după Revoluție Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, iar din 1998, ziua de 29 iulie a devenit Ziua Imnului Naţional. Din păcate, data este o greșeală istorică, fiindcă Imnul Național „Deşteaptă-te române!” s-a născut la Brașov, în iunie 1848, iar autorii săi sunt brașoveni, Andrei Mureșanu și Grigore Ucenescu, discipol al lui Anton Pann, așa cum a demonstrat încă de acum 21 de ani pr. prof. dr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului. Autorul versurilor Imnului Național este brașoveanul Andrei Mureșianu, poezia „Un răsunet” fiind și cea mai importantă creație a sa, după cum atestă documentele aflate la Muzeul Casa Mureșenilor – Muzeul Imnului Naţional și la Muzeul Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului. Muzica, de fapt adaptarea unei cântări bisericești foarte populare, îi aparține dascălului George Ucenescu de la Biserica Sf. Nicolae din Șchei, ucenic al lui Anton Pann, căruia i se atribuie în mod greșit paternitatea asupra melodiei, dar și meritul de-a o fi cântat prima oară și de a o fi răspândit. De aceea, nici nu se susține celebrarea Zilei Imnului Național în 29 iulie, prima cântare având loc în iunie 1848, la Brașov, în efervesecenţa revoluţionară, nu în Râmnicu-Vâlcea, la finele lunii lui Cuptor. Legea din 1998 s-a folosit  exclusiv de „Raportul nr. 10 din 30 iulie 1848 al Comisarului extraordinar al Districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din lăuntru al Ţării Româneşti”. În document este relatată sărbătoarea prilejuită de aprobarea Constituţiei şi sfinţirea steagurilor naţionale la Râmnicu-­Vâlcea, moment la care a fost prezent şi Anton Pann, care a cântat „un prea frumos cântec”, ce ar fi putut fi actualul Imn Național, dar nu aparținându-i lui Pann, nici fiind cântat acolo prima dată.
De altfel, poezia „Un răsunet”, cu cele 11 strofe ale sale, devenise marşul revoluţionarilor ardeleni, iar Nicolae Bălcescu a numit acest imn „o adevarătă Marsilleză românească”. Concluzia ar fi: Imnul Naţional trebuie sărbătorit, dar nu în 29 iulie şi nu la Râmnicu-Vâlcea. Însă eroarea istorică legiferată pare tot mai greu de îndreptat.