BRAȘOV. Ziua care (nu) se uită

„Nu am să uit cât voi trăi…” bătăile, anchetele, persecuțiile, tortura fizică și psihică, dar și momentele sublime, frenezia pe care o dă sentimentul, trăit pentru prima oară, că ești un om pe deplin liber. Titlul parafrazează, cu durerea că „nu”-ul dispare pe zi ce trece, titlul cărții „Ziua care nu se uită. Revolta brașovenilor din 15 Noiembrie 1987”, realizate de istoricii Marius Oprea și Stejărel Olaru, ce cuprinde mărturii integrale ale participanților la Revolta anticomunistă de la care astăzi se împlinesc 32 de ani.

„Încă de la primul volum, când veneam la Brașov și înregistram mărturiile, apoi le transcriam și ne înfioram, am observat că fiecare spunea la un moment dat: «nu am să uit cât voi trăi… » și i-am spus lui Marius asta e, ăsta e titlul «Ziua care nu se uită»”, spunea la lansare Stejărel Olaru.

„Asociaţia 15 Noiembrie 1987” îi aşteaptă pe braşoveni la ceremonia ce va avea loc, ca de obicei, la Troița de la Spitalul Județean (astăzi de la ora 12.00), la care va fi prezent și prim-ministrul Ludovic Orban.

Revolta din 1987 s-a declanşat la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, printr-o grevă spontană izbucnită în noaptea de 14 spre 15 noiembrie la schimbul III – scânteia fiind aprinsă în Secţia 440 – şi continuată a doua zi dimineaţă cu un marş, până în centrul oraşului, în faţa Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român. Pornită iniţial ca o revoltă cu revendicări sociale, mişcarea a căpătat accente politice, mulţimea ajunsă la Spitalul Judeţean strigând pentru prima dată: „Jos comunismul!”, „Jos Ceaușescu!”. Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a provocat luarea cu asalt a sediului PCR (actuala clădire a Prefecturii și Consiliului Județean) de către mulţimea adunată. Portretul dictatorului Ceauşescu a fost doborât de pe frontispiciul clădirii şi incendiat. Au urmat intervenţia brutală a trupelor speciale de securitate, arestările, torturile, persecuţiile. După ce iniţial se anunţase pedeapsa capitală pentru muncitorii arestaţi, sub presiunea opiniei publice mondiale, comuniştii au revenit asupra hotărârii lor, deportând, în urma unui proces înscenat, 61 de muncitori şi schimbând locurile de muncă ale altor 27 de persoane dintre cele peste 300 arestate şi anchetate în sediile Miliţiei şi Securităţii din Braşov şi Bucureşti.

Nimeni nu a fost încă pedepsit pentru torturile şi umilinţele la care au fost supuşi oamenii arestaţi şi apoi persecutaţi doi ani.

În 2 ianuarie 1990 a avut loc la Braşov constituirea Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”, din care fac parte participanţii la revoltă şi familiile lor care au fost de asemenea persecutate.

Eroii sunt lecții vii de istorie

Pentru mulți istorici străini, revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 a fost „începutul sfârșitului” pentru regimul comunist din România, chiar dacă a fost o revoltă de o zi, şi cea mai semnificativă acţiune de dizidenţă din Europa de Est a sfârşitului de deceniu 9. În 2017, la 30 de ani de la acel moment istoric, care a pus România pe harta anticomunismului european, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, prin directorul său, Nicolae Pepene, a dezvoltat un întreg proiect cultural – cuprinzând filmul documentar „Brașov 1987. Doi ani prea devreme”, un album de benzi desenate cu acelaşi titlu, o gală aniversară şi o expoziţie (din care provin imaginile ce însoțesc articolul) – un ansamblu menit să valorizeze la nivel național și internațional momentul istoric 15 Noiembrie 1987, cu scopul de a asigura o aniversare care să onoreze comunitatea brașoveană și statul român. Și cu toate acestea, uitarea se așterne. Dar „novembriștii” nu se dau bătuți. Și în acest an, după cum spune președintele asociației, Marius Boeriu, au colindat școlile brașovene, pentru a le oferi elevilor lecții de istorie orală, vie, și vor face același lucru la mai multe universități din țară.
În acest an, manifestările oficiale vor continua duminică, 17 noiembrie, când se va desfăşura a 30-a ediţie a crosului „15 Noiembrie”, pe traseul urmat de braşoveni în urmă cu 32 de ani (Roman – Calea Bucureşti – Spitalul Judeţean – Bulevardul 15 Noiembrie – Prefectură). Din 2018, competiţia a devenit una omologată internaţional și pornește din dreptul secţiei 440.  Aceasta nu a fost demolată, aşa cum s-a întâmplat cu multe hale ale uzinei. Ba mai mult, după cum spune Dănuţ Iacob, vicepreședintele Asociației 15 Noiembrie 1987, secţia a încremenit în timp, arată ca acum 32 de ani.