BRAȘOV. Un spital din județ, pe lista celor care refuză avortul la cerere

51 de spitale din 29 de judeţe ale României nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere, arată raportul „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România”, realizat de Centrul FILIA, ONG care militează pentru egalitatea de gen, în parteneriat cu ECPI – Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, analizat de HotNews. Pe listă regăsim de la spitale mari, precum Spitalul Universitar din Bucureşti sau Spitalul Judeţean din Cluj-Napoca, până la spitale din oraşe mici, unde este posibil să nu existe alternative – alte spitale sau clinici private.

Din județul nostru, Spitalul Orăşenesc din Rupea nu face întreruperi de sarcină la cerere, ci doar avort terapeutic, în cazuri medicale grave, care pun în pericol viaţa mamelor. De asemenea, în alte 36 de spitale din România nu se pot face avorturi la cerere în perioada sărbătorilor religioase (sau a posturilor care le preced). Deși Maternitatea Brașov nu apare pe această a doua listă, a devenit o cutumă ca în Săptămâna Mare ce precede Paștele cei mai mulți medici din Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Brașov să nu programeze înteruperi de sarcinî la cerere.

Raportul arată că în doar 40 de spitale (nici unul în Bucureşti) din 24 de judeţe se pot face întreruperi de sarcină oricând.  Avortul la cerere a redevenit legal în România pe data de 26 decembrie 1989, când a fost abrogate celebrul decret nr. 770/1966, ce dusese la interzicerea aproape totală a avortului în ţara noastră şi la incriminarea lui în Codul Penal. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a recunoscut că a nega dreptul femeilor la întreruperi de sarcină în condiţii sigure constituie un act de violenţă împotriva femeilor (CEDAW şi CRPD, 2018).

Pe de altă parte, legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că medicii pot refuza un serviciu medical doar în două situații: atunci când „pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obținute, care justifică asistența altui medic cu competențe sporite”, și atunci când „pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic”. Prevederile Legii 95/2006 se referă, însă, tot la serviciile medicale de urgență și din pachetul de bază, decontate de CNAS, nu la serviciile medicale la cerere.

Raportul poate fi găsit integral aici