BRAȘOV. Sistemul centralizat de termoficare este de două ori mai scump decât cel cu centrale proprii

La prima vedere, braşovenii „înrobiţi” sistemului centralizat de termoficare au plătit în sezonul rece recent încheiat (calendaristic) facturi pentru încălzirea locuinţelor similare cu cele ale celor care au locuinţele dotate cu centrale proprii de apartament.

De altfel, un mit, susţinut şi de unii consilieri locali, în funcţie de interesele politice de conjunctură, spune că încălzirea în sistem centralizat este mult mai avantajoasă decât o sursă individuală, dând de exemplu mari oraşe europene. Numai că acolo, mai bine de 60%, chiar până la 80% dintre locuitori şi chiar firme sunt legaţi în sistem, iar eficienţa acestuia este susţinută şi de faptul că agentul termic nu este plimbat zeci de kilometri prin conducte vechi până la consumator.

Revenind la situaţia concretă a Braşovului, sistemul centralizat este reprezentat de Tetkron SRL, societatea subordonată Consiliului Local, având ca obiect furnizarea, transportul şi distribuţia agentului termic livrat de Bepco SRL, producătorul privat, căruia Tetkron îi este client captiv, prin contract, deşi poate produce energie termică în circa 20 de centrale de cvartal.  

Pentru Tetkron, costul de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a unei gigacalorii în sistem ajunge în prezent la 376 de lei, preţ aprobat de către Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). Pentru că populaţia nu poate suporta asemenea costuri, intervine municipalitatea braşoveană, care stabileşte preţul de facturare către populaţie, diferenţa fiind acoperită prin subvenţie – circa 10 milioane de lei anul trecut. Preţul este, din ianuarie 2015, de 210 lei/Gcal, iar cetăţenii care plătesc facturile la timp beneficiază de un discount de 10%, având de achitat 189 de lei/Gcal. Pe de altă parte, Bepco vinde Gcal produsă cu 177 de lei, preţ reglementat de ANRE, valabil la gardul centralei, toate pierderile de pe reţele, până la abonaţi în casă, revenind Tetkron. De acolo, provin cele 13,6 milioane de lei pierdere pe 2015, cuantum auditat şi validat de către ANRSC drept pierderi tehnologice de exploatare, de anul trecut, când Tetkron avea 12.300 de abonaţi.  În paranteză fie spus, blocajul financiar similar cu cel de acum, soldat cu sistarea funizării de agent termic în perioada 24 august-28 octombrie 2015, a făcut ca peste 1.400 de proprietari de apartamente să se debranşeze. În prezent, braşovenii din circa 10.700 de apartamente nu au apă caldă la robinete.

Cât se plătește în total, pentru abonații Tetkron 

În total, de la bugetul local, constituit din impozitele şi taxele plătite de toţi contribuabilii braşoveni, ar trebui să ajungă la distribuitor 23,6 milioane de lei, sumă aferentă anului trecut. Împărțind această sumă la 12.300 de abonați, câți avea Tetkron anul trecut, rezultă aproximativ 1.900 de lei pe an pentru fiecare apartament racordat la sistemul centralizat, adică 158,3 lei în fiecare lună. La această sumă, se adaugă cele plătite de abonați, conform facturilor lunare. În medie, aceste facturi se ridică la 150 de lei lunar pentru o garsonieră și 250-300 de lei pentru un apartament de două camere, dar sunt şi situaţii în care s-a ajuns la facturi de 400-450 de lei, pentru apartament la ultimul etaj, pe colţ. Dacă la cei cu centrală termică, factura de gaz acoperă şi încălzirea apei, abonaţii Tetkron au mai dat cel puţin 12-15 lei pentru metrul cub de apă caldă. În total (subvenție, plus pierderi, plus factură) prețul încălzirii și apei calde pentru abonații Tetkron ajunge la puțin peste 300 de lei/lună, respectiv peste 3.600 de lei anual pentru o garsonieră și 400-450 de lei lunar (4.800-5.400 de lei anual) pentru un apartament de două camere! Firește, sunt situații în care acest preț total depășește 7.000 de lei anual. 

Spre comparație, am făcut un sondaj, evident nu pe un eşantion reprezentativ, printre braşoveni care locuiesc la bloc și au centrale termice individuale. Oamenii ne-au spus că în sezonul rece 2015/2016 au avut de plătit o factură de gaz cu o valoare între 85 şi 150 de lei pe lună la garsonieră, iar cei care au apartament cu două camere au plătit, în medie, 180-200 de lei. 250 de lei au dat doar cei care au copii mici, ori au locuinţa la parter, la ultimul etaj şi/sau pe colţ.

Deja este evident că vorbim de prețuri mult mai mari în cazul locuințelor racordate la sistemul centralizat de termoficare din Brașov. Iar acoperirea subvenției și a pierderilor se face din banii colectaţi, prin taxe şi impozite, de la toţi contribuabilii braşoveni, indiferent de sursa de încălzire a acestora. Adică sistemul îi arde la buzunare pe toţi, care îşi plătesc facturile proprii, dar sunt şi victime ale unei „solidarităţi” forţate cu cei din sistemul centralizat.

Pe de altă parte, într-un soi de defensivă, reprezentanţii Tetkron invocă faptul că sumele alocate numai din subvenții pentru RAT de la bugetul local au ajuns la 30 milioane de lei pe 2015.