BRAŞOV. Sindicaliştii din Consiliul Judeţean vor fi mâine în grevă

Salariaţii din mai multe primării din judeţul Braşov – printre care cei din Codlea, Râşnov, Bran sau Bod -, inclusiv cei din cea a municipiului reşedinţă de judeţ, au fost astăzi în grevă japoneză. La aceeaşi formă de protest ar fi trebuit să recurgă şi salariaţii din Consiliul Judeţean Braşov, după ce ieri, după ora 16.00, au primit notificarea oficială în acest sens. Totuşi, aici s-a amânat greva pentru data de 26 mai, pe motiv că nu a fost timp pentru organizarea acțiunii. „Comunicarea de la Federația Națională a Sindicatelor din Administrația Publică, prin care se anunța greva din 25 mai, a ajuns la noi miercuri, în jurul orei 16.20 – 16.30, astfel că nu am avut timp să ne pregătim. În cursul acestei dimineți le-am prezentat oamenilor revendicările și am transmis o adresă scrisă către conducerea Consiliului Județean Brașov, prin care am anunțat că în 26 mai vom fi în grevă japoneză. Nu avut timp să organizăm cum trebuie această acțiune. De altfel, în adresa FNSA se arată că în teritoriu, în funcție de posibilități, începând cu data de 24 mai se vor organiza greve japoneze, greve spontane, pichetări sau alte forme de protest. În aceste condiții, noi am decis să organizăm o grevă japoneză în 26 mai”, a declarat Tiberiu Popa, președintele Sindicatului „Pro Bono”, al salariaților Consiliului Județean Brașov.

În opinia sa, cea mai mare problemă în ceea ce privește salariile din sistemul bugetar este legată de Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale a României, în care, printre altele, se arată că instituţiile şi autorităţile publice urmează să stabilească „nivelul maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, astfel cum a fost constatat prin prezenta decizie”. Respectiva decizie nu s-a aplicat în toată țara: „Unele primării sau consilii județene au făcut-o, altele nu, așa cum este și cazul nostru. În aceste condiții, un șef de departament de la CJ Argeș sau de la CJ Dâmbovița sau la CJ Vrancea are un salariu de 6.000 – 7.000 de lei, iar în Consiliul Județean Brașov, salariul este cu 50% mai mic”. De altfel el susține că respectiva decizie a Curții Constituționale a creat un haos în sistemul bugetar: „În fiecare județ s-a interpretat într-un fel. Unele administrații publice au aplicat-o, altele nu, iar altele sunt în proces cu salariații. Unii au luat în calcul salariul maxim la nivel de instituție, altele pe cel la nivel național, astfel că au apărut discrepanțe foarte mari”.

Popa a precizat că în Consiliul Județean Brașov nu a fost aplicată decizia Curții Constituționale, motiv pentru care salariații s-au adresat instanței.

O prevedere care a proiectului de lege care a stârnit revolta funcționarilor este cea potrivit căreia salariile urmează a fi stabilite de aleși, prin hotărâri de Consiliu Județean sau Consiliu Local. „S-a invocat faptul că o astfel de prevedere este în acord cu principiul autonomiei locale, dar România nu este pregătită pentru așa ceva. Un primar poate primi un fond de salarii, poate da afara câți oameni dorește, astfel încât să asigure salarii mari celor pe care îi păstrează”, a afirmat Popa.

Citiţi şi:

BRAŞOV. Grevă japoneză la Primărie şi la Evidenţa Persoanelor! „Administraţia publică locală a fost mereu Cenuşăreasa sistemului bugetar”