Expres

BRAȘOV. Scrisoare transportată și expusă sub paza Jandarmeriei

  • jandarmi-scrisoarea lui Neacsu 7_296691.jpg
  • jandarmi-scrisoarea lui Neacsu1_296692.jpg
  • jandarmi-scrisoarea lui Neacsu2_296693.jpg
  • scrisoarea_296694.jpg
  • pepenesivestea.jpeg
  • scrisoarea1_296696.JPG
  • jandarmi-scrisoarea lui Neacsu3_296695.jpg

După 106 ani, scrisoarea lui Neacșu (foto 4) s-a întors la Casa Sfatului, adică în locul unde a fost păstrată sute de ani, de la sosirea la destinație în iunie 1521 până în septembrie 1916. Este pentru prima oară de la descoperirea sa, când scrisoarea lui Neacșu este prezentată public într-o expoziție muzeală și în afara cadrului profesional al Arhivelor. Cel mai vechi document în limba română va rămâne în Casa Sfatului numai două săptămâni. Pe 23 mai 2022, documentul istoric va fi readus în depozitul Serviciului Județean Brașov al Arhivelor Naționale.
Descoperită în 1894, aceasta a fost la Moscova între 1916 şi 1936, iar, de atunci, s-a aflat la Arhivele Naţionale Braşov.

„Scrisoarea lui Neacşu se întoarce la destinaţie” este evenimentul prin care documentul a fost preluat de la Arhivele Statului şi transferat la Muzeul de Istorie. Deşi vorbim de un drum de doar 200 de metri, transferul s-a făcut sub paza jandarmilor. Totodată, jandarmii vor veghea la siguranța vizitatorilor expoziției și a scrisorii, pe toată perioada cât aceasta va fi expusă.
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română, astfel că este păstrată cu deosebită atenţie. A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale Brașov și conține un secret de mare importanță, avertizându-l pe judele Brașovului despre o invazie iminentă a turcilor asupra Ardealului și Țării Românești.

Documentul a fost preluat de directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, pentru expoziţia din Casa Sfatului. „Scrisoarea lui Neacşu merita mult mai mult decât cele câteva evenimente organizate anul trecut, la împlinirea a 500 de ani de la redactarea sa. Merita o expoziţie muzeală, în care nu doar să ne legăm de scrisoare în sine – e foarte valoroasă, e prima scriere în limba română păstrată până în prezent, cel puţin deocamdată – dar cred că e foarte important să şi înţelege ce este cu această scrisoare şi care a fost povestea ei”, a precizat istoricul Nicolae Pepene, directorul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov (foto 5, alături de președintele Consiliului Județean, Adrian Veștea).

Descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naţionale din Braşov, Scrisoarea lui Neacşu a rămas aici până în 1916, când a plecat, mai întâi, la Iaşi, iar, apoi, la Moscova, odată cu Tezaurul României. Scrisoarea a revenit la Braşov în 1936, dar nu a mai fost expusă până acum, ci a fost păstrată la Arhivele Naţionale.

Din vremea lui Suleiman Magnificul până la I. V. Stalin

În schimb, expoziția dedicată bunului cultural cu valoare de tezaur național va rămâne deschisă până la începutul anului 2023. Expoziția de la Casa Sfatului prezintă istoria celui mai vechi document în limba română, „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele primar al Brașovului, Johannes Benkner”, din vremea lui Suleiman Magnificul până la I.V. Stalin!
Astfel, expoziția este împărțită în mai multe secțiuni. Prima parte și cea mai importantă este despre contextul apariției scrisorii și înțelesul corespondenței secrete între primarul celui mai bogat oraș din Transilvania și unul dintre cei mai importanți negustori din Câmpulung.

Secțiunea „472” este dedicată Arhivei Primăriei Brașov și arhivistului Friederich Stenner care a realizat o colecție de 8 volume „din diferite documente găsite în arhivă în pachete și cufere”, între care,sub numărul 472, se află și scrisoarea lui Neacșu.
În secțiunea „Gâlceava înțelepților” este prezentată publicarea celui mai vechi document păstrat scris în limba română în contextul rivalității între oamenii de știință români de la sfîrșitul secolului XIX – începutul secolului XX.
În secțiunea „1916” este prezentat momentul selectării și mutării mai multor mape de documente de la Brașov la București, pe fundalul prezenței armatei române la Brașov, și, apoi, după refugiul în Moldova, evacuarea la Moscova.
Secțiunea „1936” încheie „odiseea” scrisorii lui Neacșu în străinătate prin prezentarea momentului întoarcerii arhivei istorice de la Kremlin la Brașov, pe traseul Moscova – Odessa – Constanța – București, după stabilirea relațiilor diplomatice între România și Uniunea Sovietică în 1934.

Pe lângă documentele de arhivă de importanță excepțională, expoziția de la Casa Sfatului mai cuprinde și bunuri culturale, inclusiv de categorie „Tezaur”, din colecțiile Muzeului Județean de Istorie Brașov și o piesă istorică remarcabilă adusă din Germania, de la institutul sașilor transilvăneni din Gundelsheim, decorația lui Friederich Stenner primită de la Regele Carol I al României, de asemenea, expusă în premieră pentru publicul larg.

Documentarea științifică a expoziției a fost realizată de istoricii brașoveni Bogdan-Florin Popovici, Thomas Șindilariu și Nicolae Pepene. Conceptul expozițieiși proiectul expozițional aparțin managerului Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button