Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

La Târgul liceelor 2015 de la Brașov – care se mai desfășoară și astăzi – a fost prezent ieri și Stelian Fedorca, coordonatorul Grupului de lucru România – Germania pentru implementarea învățământului dual profesional în România, consilier al ministrului Educației și Cercetării Științifice. El a reamintit că un proiect de lege votat de Camera Deputaților și care se află acum în dezbatere la Senat, propune o alternativă în care parteneriatul cu agenții economici să fie și mai strâns decât la școala profesională actuală  – învățământul dual, în care ponderea pregătirii practice ajunge treptat până la 75%. Învăţămânul profesional și învăţământul dual  se bazează pe parteneriate de practică profesională cu agenții economici din domeniul de calificare. Spre deosebire de cel profesional, clasele de învățământ dual se formează doar la solicitarea agenților economici, care se implică în procesul de selecție a copiilor, viitorii lor angajaţi. Elevii care ajung să învețe în aceste clase cu locuri limitate semnează cu angajatorul un contract tip de formare profesională, fac practică în cadrul companiei, au concediu, nu vacanţă și primesc de la angajator o sumă suplimentară la bursa lunară de 200 de lei, pe care statul o oferă oricum pentru toți copiii din învățământul profesional. „«Bulgărele» acela pe care l-am pornit în 2012 tot crește. Anul trecut, la anumite clase de învățământ profesional cu elemente de dual a fost concurență și de 4-6 copii pe loc, de la un 1 pe loc la început. Cei care n-au fost selectați au putut opta pentru clasele profesionale clasice, care se completează pe bază de repartizare”, a spus consilierul în Ministerul Educației.

În acest context, el a declarat că admiterea la școala profesională ar trebui să se facă de către agentul economic înainte de admiterea computerizată, la nivel naţional. „Este o idee greșită ca admiterea să se facă cu media 5 și cine ia sub această notă să fie repartizat către școala profesională. Și angajatorul trebuie să poată să își aleagă din cei mai buni elevi. Admiterea computerizată a văduvit liceele tehnologice și școlile profesionale de elevii buni care vor să devină buni meseriași. Mai ales că este un sistem deschis, ei pot continua să facă liceul, școala de maiștri, o facultate”, a mai spus Fedorca.

 În țară au fost înființate de câțiva ani mai multe astfel de clase, iar la Brașov funcționează Școala profesională germană Kronstadt, singura școală publică de învățământ profesional din România, care pregătește circa 400 de elevi, acum, faţă de 100, la înfiinţare, în 2012. Absolvenţii din prima promoţie au fost angajaţi în proporţie de 95%. Sistemul dual este foarte apreciat Occident, țări precum Olanda, Germania, Danemarca și Elveția având o adevărată tradiție în acest tip de învățământ care a adus rezultate foarte bune în economie, în dezvoltare și scăderea șomajului, a adăugat Fedorca.

Citiţi și:

BRAȘOV. Văzute și nemaivăzute la „Târgul liceelor”