BRAŞOV. Procurorii îl acuză pe ministrul Justiției de lipsă de transparență decizională

Adunarea Generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov propune eliminarea ministrului justiţiei din procedura de numire a procurorilor şefi „pentru întărirea statutului de magistrat al procurorului” şi meninterea rolului preşedintelui ţării. Propunerea a fost votată joi şi a fost transmisă la Consiliul Superior al Magistraturii. CSM urmează să se pronunţe până la data de 25 septembrie asupra modificărilor la legile justiţiei transmise de către Ministerul Justiţiei, conform HotNews.

Argumentele procurorilor braşoveni

În cariera judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României are rolul de emitere a decretelor de numire în funcţie. Menţinerea Preşedintelui ca autoritate care emite actul de numire în funcţia de preşedinte/vicepreşedinte al ICCJ justifică – prin simetrie1 – menţinerea rolului acestuia şi pentru funcţiile de conducere de la nivelul MP. Raportarea la politica penală a Statului, pe care ar asigura-o prezenţa în etapele procedurale a ministrului justiţiei, este realizabilă şi prin prevederea existentă, de participare a ministrului justiţiei la lucrările Secţiei pentru procurori (art.28 alin.1 Legea nr.317/2004).
Prin prevederile art.80 din Constituţie, rolul Preşedintelui României este evident mai puţin politic/politizat decât cel al ministrului justiţiei. Cu atât mai mult, rolul Preşedintelui de a veghea la buna funcţionare a autorităţilor publice depăşeşte perspectiva unui program de guvernare. Corelativ, potrivit Constituţiei, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apărarea ordinii de drept.
Pentru întărirea statutului de magistrat al procurorului considerăm oportună eliminarea din procedura de numire a ministrului justiţiei. (În cazul procedurii de numire a procurorilor şefi de secţie, este oportună simetria cu procedura pentru preşedinţii de secţii din cadrul ICCJ). Pentru numirea în aceste funcţii de conducere, cerinţa vechimii de 10 ani trebuie completată cu o cerinţă de stagiu minim cel puţin la nivelul parchetului de pe lângă tribunal, reprezentând o garanţie mai mare de experienţă în profesie. Corelativ, revocarea din funcţie trebuie să se menţină în competenţa Preşedintelui României.

Adunarea Generală a procurorilor din Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov se declară împotriva trecerii Inspecţiei Judiciare (IJ) de la CSM la Ministerul Justiţiei. „Apreciem că IJ este mijlocul principal prin care poate fi afectată independenţa magistraţilor, astfel încât, de plano, ar trebui exclusă orice ingerinţă a factorului politic. Exemplul altor structuri de inspecţie organizate în cadrul ministerelor de justiţie nu este unul cu valoare absolută. Din contra, odată stabilite mecanisme şi organisme în afara puterii executive, orice revenire la prerogative de organizare în sfera puterii executive reprezintă un pas înapoi”, se arată în argumentarea procurorilor.

În propunerile formulate, aceştia critică majoritatea propunerilor formulate de Ministerul Justiţiei în ce priveşte modificarea legilor justiţiei şi semnalează „depăşirea de către iniţiatorul modificărilor a cadrului constituţional şi principial privind elaborarea actelor normative”. Adunarea Generală a procurorilor de pe lângă Tribunalul Braşov solicită primului-ministru şi Guvernului „organizarea unui proces adecvat de consultare şi fundamentare a oricărei propuneri legislative care priveşte sistemul judiciar”, acuzând Ministerul Justiţiei că prin transmiterea propunerilor la CSM a încălcat legea 52/ 2003 privind transparenţa decizională. După ce vor primi avizul CSM, Guvernul va trimite la Parlament un proiect de lege cu propunerile de modificare a legilor justiţiei. Premierul Mihai Tudose a subliniat în repetate rânduri că nu vor fi promovate prin ordonanţă de urgență. Asociaţia Procurorilor din România a transmis pe data de 11 septembrie un punct de vedere la CSM, în care arată că propunerile ministerului justiţiei „ar putea afecta grav independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar” şi solicită Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ întreg pachetul legislativ.