BRAȘOV. Prima mănăstire ortodoxă din Țara Bârsei se ridică la Cristian

Braşovul – sub numele de Corona – a apărut pentru prima dată în „Catalogus Ninivensis“, un catalog al mănăstirilor premonstratense din Transilvania şi Ungaria, alcătuit între 1236 şi 1241. Prima menţiune documentară cunoscută până acum a Braşovului apare în respectivul catalog în contextul în care se vorbeşte despre mănăstirea de călugăriţe premonstratense ale cărei urme au fost descoperite recent în jurul Bisericii Negre. Dar Brașovul și chiar întreaga Țară a Bârsei nu au avut niciodată un așezământ monastic ortodox. O spune chiar cel care a decis să se înhame la această grea misiune, protosinghelul Clement (foto 3, centru), de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus: „Sunt fiu al Brașovului și mi-am dorit ca aici, în vatra vechii Cetăți a Brașovului, să ființeze o mănăstire, care nu va fi doar prima din Brașov, ci chiar prima din Țara Bârsei. Este un act de pionierat”. Acest vis l-a determinat să revină în orașul natal, după ce a fost stareţ al Mănăstirii Stelea, din Târgovişte, singura ctitorie moldovenească din Ţara Românească, și alți ani i-a petrecut studiind în Grecia, dar și slujind, chiar la Athos.

Părintele Clement a cumpărat terenul pentru așezământ

Deocamdată este doar schit, cu hramul Sfântul Efrem cel Nou, şi se află sub ascultarea Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus. Vor trece ani buni până când primul așezământul monahal ortodox al Brașovului să devină realitate. „Cel puțin cinci ani, depinde de cum reușim să facem rost de bani”, spune părintele Clement, pe numele de mirean Mircea Vadin. Dar și până aici drumul a fost destul de anevoios. Doi ani a căutat un loc potrivit, dar mai ales s-a zbătut să convingă oamenii și să obțină avize de la oficialități. „Tocmai pentru că nu a mai fost așa ceva prin zonă, nu există o cultură a vieţii monahale, oamenii sunt neîncrezători, nu înțeleg, ignoră. Trăim și vremuri de secularizare, așa că a fost greu, dar cu atât mai mare bucuria că am izbândit să începem”, explică părintele Clement. A cumpărat terenul de 8.700 de metri pătrați situat chiar la granița dintre Brașov și Cristian, în zona Măgurele, din banii strânși de el și de familie de-a lungul anilor și l-a donat Arhiepiscopiei. În 22 februarie a bătut primul stâlp din lemn, iar în 20 martie, în prima duminică a Ortodoxiei și prima zi de primăvară astronomică, s-a săvârșit prima Sf. Liturghie, în aer liber, în ceea ce ar trebui să fie Altarul de vară. 500 de persoane au participat, de atunci au mai fost oficiate două Sf. Liturghii, de Buna Vestire și în a doua duminică din post și așa se va întâmpla în fiecare duminică de acum încolo, dar şi în fiecare sărbătoare.

Dacă vreți să vedeți schitul și să luați parte la slujbe puteți apela la lua autobuzul 5 M, până la capăt în Măgurele. De aici, mai mergeți puțin până la drumul neasfaltat ce o ia spre pădure. La începutul drumului este un indicator pentru mănăstire. După aproape 500 de metri pe cărarea ce merge pe liziera pădurii ajung la sfântul lăcaş.

De ce acest hram, Sf. Efrem cel Nou? „Înaltpreasfinţia Sa dr. Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, care mi-a dat binecuvântarea pentru proiect, mi-a cerut să vin cu mai multe variante de sfinți ocrotitori, care să nu mai fie la alte așezăminte din eparhie, din mitropolia Ardealului. Și a ales Sf. Efrem cel Nou, pentru că are foarte multă evlavie față de acest sfânt, a ajuns și în Grecia, să se închine la moaștele acestuia. Vreau să vă spun că Înaltpreasfințitul m-a ajutat foarte mult, mi-a stat aproape cu părintească îndrumare. Și nu spun asta dintr-o politică de lăudare a stăpânului. Înainte de toate m-a testat, m-a pus la încercare, să fie sigur că ceea ce doresc să fac nu este doar un gând răzleț”, ne-a explicat protosinghelul Clement.

Mănăstire ca la Sâmbăta, cu centru social

Viitorul stareţ a precizat că schitul, apoi mănăstirea va avea cel mult zece viețuitori, iar unii ar putea locui aici chiar de la sfârşitul acestui an. Speră ca în două săptămâni să fie gata stăreția din lemn, în care să locuiască, pentru a putea supraveghea îndeaproape lucrările, după ce mai întâi s-a mutat pentru proiect de la Mănăstirea Brâncoveanu la Brașov, unde mai are mama și frați. Mănăstirea va semăna cu cea de la Sâmbăta, cu o biserică mare, un altar de vară, un paraclis, iar de jur împrejur vor fi spaţiile administrative, biblioteca, depozit de materiale, atelierel, magazine de carte duhovnicească, dar şi spaţii de cazare pentru credincioşi. Un punct important îl reprezintă centrul social: un azil de bătrâni și școala de meserii pentru copii orfani, care să învețe atât meșteșuguri tradiționale, cât și unele moderne, prin care să-și câștige traiul. Pentru toate acestea e nevoie de bani, nu puțini. „Noi ne descurcăm din ce vine de la credincioși din Braşov, dar mai ales din Târgovişte. Cea mai mai mare sumă pe care am primit-o până acum este de 20.000 de euro. Dar banii se duc repede, pe materiale de construcție, pe salariile muncitorilor. Sperăm pe viitor un ajutor financiar de la consiliile locale Cristian și Brașov, de la Consiliul Judeţean, dar deocamdată oamenii sunt reticenți. O să încercăm și la sponsori, dar nu insistăm acolo unde batem la uși închise. Întrebăm o dată și gata”, a explicat părintele Clement. „Oricine poate să ne ajute, oricine rezonează cu proiectul Braşovului, pentru că este mănăstirea oraşului nostru. Se face o mănăstire frumoasă şi în sensul bun al cuvântului să putem fi mândri de ea”, a mai spus acesta. „Orice ajutor va fi recompensat cu rugăciune şi justificat cu acte”, a subliniat părintele.

Cei care vor să ajute pot lua legătura cu protosinghelul Clement la adresele de email: sfantulefrem@gmail.com  şi clement_mircea@yahoo.com De asemenea, este deschis un cont RO 61RZBR 0000 0600 1789 0945, la Banca Raiffeisen, pe numele „Schitul Efrem cel Nou”.

Sfântul Efrem cel Nou

Sfântul Mucenic Efrem cel Nou s-a născut de Ziua Crucii a anului 1384, intrând la o vârstă fragedă în mănăstire, de dragul Domnului Hristos şi al Maicii Domnului. Mănăstirea în care a intrat ca vieţuitor, din actuala localitate Nea Makri, era închinată Maicii Domnului. În luna septembrie 1425 turcii otomani au cotropit mănăstirea, ucigând mulţi monahi, iar pe Efrem l-au luat prizonier. După ce l-au torturat multe luni, în data de 5 mai 1426 Sfântul Efrem a murit.

Aproape şase secole, Sfântul Efrem a rămas, smerit, în groapă, până în 1950. În acel an al secolului trecut, Sfântul Efrem s-a arătat aievea unei maici pline de smerenie şi duh, pe nume Macaria, spunându-i unde sunt cinstitele sale moaşte. Descoperirea aceasta minunată a fost doar începutul a ceea ce au putut realiza marea smerenie a Sfântului Efrem şi suferinţa pe care a răbdat-o în timpul vieţii.

Moaştele Sfântului Efrem cel Nou se află acum la mănăstirea de maici Nea Makri din Attica, Grecia (Nord-Estul Atenei). Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul Buna Vestire, dar acum este cunoscută şi ca mănăstirea Sfântului Efrem. Cinstitele moaşte sunt întregi şi emană un miros bineplăcut. Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit atât în ziua mutării sale la Domnul, pe 5 mai, cât şi în ziua aflării cinstitelor sale moaşte, pe 3 ianuarie.