BRAȘOV. Petiție împotriva viitoarei stații de sortare a deșeurilor. Cum răspund autoritățile

Mai mulți locuitori din Prejmer și din localități învecinate au inițiat o petiție prin care cer autorităților să găsească un alt amplasament pentru viitoarea fabrică de selectare a deșeurilor, informează Radio România Brașov FM.

Oamenii spun că la Prejmer există deja o astfel de unitate, care deservește doar 30.000 de locuitori ai județului și au existat probleme serioase. În cazul în care se va construi aici viitoarea fabrică, care va deservi 600.000 de oameni, locuitorii comunei se tem că problemele vor fi mult mai serioase. „Va trebui să suportăm mirosurile care vin de acolo, o sumedenie de dăunători pe care îi presupui în jurul unei gropi de gunoi, un trafic imens pe șosea. Există riscul ca investitorii din parcul industrial, care s-au dezvoltat frumos, să plece, există riscul ca noi să ne părăsim casele”, a spus Dan Iosif, unul dintre inițiatorii petiției.

Locuitorii din zona cea mai apropiată de amplasamentul viitoarei fabrici se gândesc deja să se mute, însă se tem că nu vor mai găsi cumpărători sau vor ieși în mare pierdere. Un alt semnatar al petiției amintește despre semnificația denumirii comunei: „Denumirea Prejmerului vine de la termenul celtic Prej Myr, care înseamnă «Printre Izvoare». Prejmerul e denumit «Satul cu 1000 de izvoare». Sunt foarte multe izvoare, o parte dintre ele sunt captate și trimit apa potabilă către orașul Brașov. Având deja o fabrică de sortare a gunoaielor la Hidro Sal, în partea sudică a comunei, am suferit din cauza mirosului, deci am trăit experiența deja, așa că suntem îngroziți de faptul că se va face o a doua fabrică de sortare a gunoiului și am zis că Prejmerul nu se va mai numi «Între Izvoare», ci vom fi «Între Gunoaie»”, a spus Teodor Nedelcu, alt inițiator al petiției.

Prejmerenii amintesc că localitatea lor a fost dintotdeauna între cele mai înfloritoare comune din țară, însă o asemenea investiție ar putea să afecteze grav economia Prejmerului. „Acum avem un parc industrial care aduce plusvaloare, avem un buget considerabil – undeva la 30 de milioane de lei – avem în plan să facem un spital mare, iar chestiunea asta cu fabrica de gunoi mi se pare un pas înapoi și o deviere de la o dezvoltare frumoasă, armonioasă. Nu ai cum sa le pui în balanță”, a precizat Adrian Gabor, locuitor al comunei.

„Centru de Management Integrat al Deşeurilor nu va fi un depozit”

Szenner Zoltan, vicepreședintele Consiliului Județean, instituția care va construi un Centru de Management Integrat al Deşeurilor – CMID în localitate, ca parte a Sistemului Integrat de Gestionare a Deșeurilor (SMID) a dorit să lămurească posibilele neclarităţi care pot genera neîncredere şi teamă faţă de acest proiect.

„Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – CMID Brașov nu va fi un depozit de deșeuri, nici măcar unul temporar. Autospecialele vor aduce la CMID deşeurile şi procesul tehnologic va începe din momentul descărcării acestora, astfel încât depozitarea – chiar şi pentru un timp limitat – a deşeurilor este practic exclusă.

Temerile exprimate de unii cetăţeni potrivit cărora CMID va emana miros, va atrage păsările sau alte animale, sunt fireşti şi de înţeles, însă tehnologia de care va beneficia acest centru este una de ultimă generație, care minimizează drastic orice fel de producere de noxe, iar la fața locului deșeurile nu vor fi depozitate pentru a atrage păsări în zona CMID. Merită menţionat şi faptul că deșeurile tratate care trec prin CMID pentru a fi ulterior duse la depozitare, vor fi inerte, astfel că nu vor putea atrage păsările sau animalele, deoarece nu vor constitui sursă de hrană și nu produc procese biologice. Tocmai de aceea, nici nu vor degaja mirosuri.

CMID va fi o fabrică în cel mai strict sens al cuvântului, cu fluxuri de producţie care vor asigura sortarea, prelucrarea şi tratarea deşeurilor în vederea reciclării. Toate acestea, pentru ca judeţul Braşov să respecte normativele europene în ceea ce priveşte colectarea, prelucrarea, valorificarea şi depozitarea deşeurilor şi să atingă ţinta pe care UE a fixat-o ţării noastre în acest domeniu, fără de care fiecare român va fi obligat să suporte costul penalităţilor impuse de procedura de infringement.
Esențial este faptul că toate procesele, conform Studiului de Fezabilitate aflat în lucru, se vor desfășura în hale închise, inclusiv compostarea, care se va face în tunele de compostare. Nicio activitate nu urmează să se realizeze în aer liber şi niciun proces tehnologic nu va afecta calitatea aerului, a apelor de suprafaţă sau a pânzei freatice din amplasament. O garanţie puternică în acest sens o reprezintă tehnologia de ultimă oră care va fi utilizată în construirea CMID, dar şi echipamentele cu care va fi dotat. În afară de activitatea de tratare a deșeurilor, în cadrul CMID va funcționa și o stație de epurare cu osmoză inversă pentru tratarea apei rezultate”, spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, cel care are în atribuţii inclusiv protecția mediului, cultura și turismul, şi în ale cărui atribuții intră și Direcția Management Proiecte care va implementa și proiectul privind gestionarea integrată a deşeurilor la nivelul judeţului.

Szenner a precizat că sunt fonduri europene nerambursabile totalizând aproximativ 100 de milioane de euro, pe care Judeţul Braşov, prin CJ Braşov, le va accesa pentru realizarea SMID şi cea mai mare parte a acestor bani va fi destinată construirii şi punerii în funcţiune a CMID. Vicepreședintele CJ dă asigurărică totul va fi făcut transparent și cu respectarea riguroasă a legislației: „Investiţia va fi realizată cu avizul instituţiilor de mediu şi într-un mod transparent, astfel încât organizaţiile de mediu şi orice persoană interesată să poată avea acces la informaţiile din proiectul SMID şi la modul cum acesta este realizat. De asemenea, va exista un dialog permanent cu comunitatea și o informare clară, odată cu fiecare etapă parcursă în cadrul proiectului. Mai mult decât atât, având în vedere importanţa strategică pe care viitorul Centru de Management Integrat al Deşeurilor o are în rezolvarea gestionării deşeurilor din judeţul Braşov – în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, Consiliul Judeţean Braşov nu-şi permite nicio abatere şi nicio derogare de la respectarea legislaţiei în domeniu”.

În plus, reprezentantul administrației județene punctează că ctivitatea CMID va necesita crearea unui număr de 80 – 100 locuri de muncă, iar marele avantaj din punct de vedere financiar pentru comuna Prejmer va fi acela că taxele și impozitele vor fi achitate către bugetul local și vor folosi localității pentru dezvoltare.

„Temerile sunt nefondate”; „investiția e necesară”, „nu există alt amplasament”

„Administraţia judeţeană vine cu această clarificare și cu explicații argumentate, deoarece temerile în cazul construcției noului CMID sunt nefondate”, rezumă Szenner. Aşadar, Consiliul Judeţean Braşov reiterează faptul că toate procesele tehnologice se vor desfășura în hale închise, iar deșeurile nu vor staţiona în spaţii deschise, deoarece proiectul nu prevede astfel de rampe sau platforme de depozitare. 

„Am vizitat personal mai multe CMID în funcțiune și m-am convins că la niciunul nu există problema mirosului, deși sunt foarte multe amplasate la distanțe mai mici de localități decât distanța de aproximativ 3 km care va fi asigurată la Prejmer. În privinţa suspiciunii că situl UNESCO de la Prejmer va fi afectat de proiectul CMID, sunt un pasionat de cultură, iar în atribuțiile mele în Consiliul Județean intră inclusiv acest domeniu. Fac eforturi vizibile pentru modernizarea culturii în județ şi nu se poate ridica bănuiala că susțin un proiect care să pericliteze un ansamblu arhitectonic construit în secolul XIII, care se află la o distanță foarte mare de locația aleasă pentru CMID. Sunt un iubitor de natură, un ecologist convins, iar în politică am intrat pentru oameni. SMID ne este necesar tuturor, iar CMID este la fel ca orice altă investiție industrială, nu este periculos pentru populație sau mediu, altfel aş fi refuzat să mă ocup de realizarea unui astfel de proiect”, a precizat Szenner Zoltan. 

„La alegerea locației pentru construcția CMID, Consiliul Judeţean Braşov a acordat o importanță deosebită limitării disconfortului pentru populație.
În acest sens, măsurile luate pentru găsirea unui astfel de loc au ținut cont de următoarele criterii: toate distanțele către localitățile învecinate cu CMID să depășească cu mult distanța recomandată de 1 km, reglementată în lege; asigurarea accesului auto la CMID fără ca mașinile să treacă prin localități, urmând să fie construit un drum direct din DN 10, prevăzut în execuția proiectului SMID; locația să fie amplasată pe o rază de 30 km în jurul Brașovului, principalul generator de deșeuri, și să fie la o distanță mică de depozitul de la Fin-Eco, astfel încât costurile suportate de populație să nu crească.
Amplasamentul de la Prejmer destinat realizării CMID reprezintă cea mai bună variantă, după ce au fost căutate alte soluţii în jurul Braşovului şi au fost purtate discuţii cu edilii localităţilor Săcele, Dumbrăvița, Codlea, Predeal, Tărlungeni, Budila, Vulcan și Râșnov. Din păcate, un alt spaţiu similar celui de la Prejmer nu a putut fi identificat. Primăria Municipiului Săcele a fost singura care a propus un amplasament, dar aici suprafața alocată este insuficientă.
Cetăţenii judeţului Braşov au nevoie de toate informațiile, iar cea mai importantă este aceea că proiectul de gestionare integrată a deşeurilor nu poate fi implementat în lipsa investiţiei principale, care este Centrul de Management Integrat al Deşeurilor – CMID.
Județul nostru se numără dintre puținele din țară care încă nu dispun de un sistem de management integrat al deșeurilor. În exercițiul financiar anterior, 2007-2013, pe axa de finanțare POS Mediu s-a încercat realizarea unui sistem SMID, însă proiectul a eșuat.
Acum este momentul oportun pentru realizarea acestui proiect de gestionare a deşeurilor, care respectă cerinţele europene, beneficiind de fondurile europene nerambursabile pe care Judeţul Braşov le poate accesa în cadrul POIM, pentru care Consiliul Județean face toate demersurile pentru pregătirea cererii de finanțare. Este o șansă care înseamnă o schimbare radicală a perspectivei privind colectarea, prelucrarea şi valorificarea deşeurilor și pe care nu ne putem permite să o ratăm. Gestionarea deşeurilor în judeţul Braşov se va realiza într-o manieră corectă, deopotrivă pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea brașovenilor din județ”, a încheiat Senner Zoltan.